Masculin (Naționale)

Cel mai bun fotbalist moldovean al secolului 21, Alexandru Epureanu și-a încheiat cariera de jucător. Despre aceasta a confirmat chiar fostul căpitan al Naționalei pentru site-ul FMF.md. Alexandru Epureanu este singurul fotbalist moldovean care a jucat 100 de meciuri pentru Naționala Moldovei. El a fost desemnat de 5 ori cel mai bun fotbalist moldovean al anului - mai mult decât oricare alt jucător din Republica Moldova. De asemenea, are în palmares trei titluri de campion al Moldovei, o Cupă și o Supercupă cu Sheriff Tiraspol și două Cupe ale Moldovei cu Zimbru Chișinău. Este și campion al Turciei cu echipa Istanbul Bașakșehir. 

”Da, este adevărat, mi-am încheiat cariera de jucător. Era clar din moment ce nu am mai jucat din luna septembrie. Deocamdată nu am decis unde vom locui în continuare cu familia, acasă, în Moldova, sau peste hotare. La fel cum nu m-am decis încă ce anume voi face: voi rămâne în fotbal sau poate nu”, a declarat Alexandru Epureanu pentru fmf.md. 

Alexandru Epureanu este primul și deocamdată singurul fotbalist moldovean, care a ajuns la cota de 100 de meciuri jucate pentru echipa reprezentativă a Moldovei! Pe 31 martie 2021, în partida de pe teren propriu cu Israel, Epureanu a bifat centenarul, intrând pe teren din primul minut. Tot acesta a fost și ultimul meci al celui mai mare fotbalist moldovean al secolului 21 pentru tricolori.

Alexandru Epureanu a debutat la Națională pe 6 septembrie 2006, când a fost convocat de selecționerul Anatol Teslev pentru meciul din deplasare cu Norvegia din preliminariile Campionatului European 2008. A jucat tot meciul pe care Moldova l-a pierdut la Oslo cu 0-2.  

Pe 24 martie 2007 a marcat primul gol pentru selecționata Moldovei, în poarta naționalei Maltei. Epureanu a egalat la unu în minutul 82. 

La 6 iunie 2009, la Tbilisi, în amicalul cu Georgia, a purtat pentru prima dată banderola de căpitan a selecționatei noastre. 

Deține recordul și la capitolul Trofee pentru cel mai bun fotbalist moldovean al anului, fiind desemnat numărul 1 în ancheta Federației Moldovenești de Fotbal în anii 2007, 2009, 2010,  2012 și 2018. 

Alexandru Epureanu s-a născut pe 27 septembrie 1986, la Cantemir. El este fratele mai mic al lui Sergiu Epureanu, un alt fost mare internațional moldovean. 

A început să joace fotbal sub îndrumarea tatălui său. La vârsta de 12 ani a fost adus de fratele mai mare la Școala Tânărului Fotbalist a clubului Zimbru din Chișinău, unde a evoluat la juniori, avându-l ca antrenor pe Nicolae Esin.

La începutul carierei a jucat pe post de atacant. A făcut parte din lotul Moldovei U17 la singurul turneu final la care a participat vreodată o echipă reprezentativă de fotbal din Republica Moldova, în anul 2002, în Danemarca, unde a fost integralist toate cele 3 meciuri. Antrenor al echipei în acea perioadă era Petru Efros, care îl promovase în fotbalul mare și pe fratele lui Alexandru, Sergiu Epureanu, la FC Agro, la începutul anilor 90 ai secolului trecut.   

În ediția următoare a preliminariilor Campionatului European U17, în 3 meciuri, Alexandru a reuşit să marcheze 4 goluri: unul în poarta Greciei şi trei în poarta selecţionatei din Liechtenstein. Drept urmare, este invitat la selecţionata U19, debutând la 16 ani și o lună la turneul preliminar al CE U19, care s-a desfășurat în Anglia. În primul meci, la 3 noiembrie 2002, Alexandru a intrat pe teren în minutul 59, înlocuindu-l pe Igor Țîgîrlaș, în partida pierdută cu selecționata similară a României, scor 2-6. Mai reușită a fost evoluția în 2003, tot la U19, la turneul preliminar organizat la Chișinău. La 17 octombrie a fost titular în meciul cu Israel, scor 1-1. Peste două zile, Epureanu şi compania au scos o remiză, 0-0, cu tinerii naționalei Olandei. Calificarea a fost pierdută după înfrângerea cu Islanda, 2-3, în care Alexandru a marcat golul al doilea, restabilind egalitatea pe tabela de marcaj, după ce islandezii au condus cu 2-0 încă din minutul 13.

În primăvara lui 2003, antrenorul Alexandru Guzun îl convoacă la naționala de tineret a țării. La 5 martie, după pauza jocului cu Israel, intră pe teren în locul lui Alexandru Gațcan. Avea doar 16 ani și jumătate. Nu jucase nici un meci în Divizia Națională! Debutul a fost destul de reușit, amicalul de la Tel Aviv încheindu-se cu rezultatul de 0-0. Din 2004 până în 2006 este convocat simultan la trei naționale: U19, U21 și selecționata de seniori. La selecționata sub 19 ani este lider în clasamentul fotbaliștilor moldoveni cu cele mai multe prezențe în preliminariile CE – 12, participând la 4 turnee preliminare. După numărul de goluri marcate în preliminariile CE U19 împarte locurile 2-3 cu fratele său mai mare Sergiu, ambii cu câte 3 goluri la activ.

În sezonul 2002/03 este trecut pe listele echipei a doua a Zimbrului şi debutează pe 24 august 2002 într-un meci cu FC Victoria, în Divizia A, înlocuindu-l pe Anatol Stăvilă. Zimbru s-a impus atunci cu 7-2. În primul meci din returul sezonului, cu Trachia Taraclia, înscrie primul gol pentru galben-verzi în divizia valorică secundă. La 18 aprilie 2003 a marcat prima dublă, în poarta rivalilor de la Sheriff-II Tiraspol, scor 3-0.

Evoluţiile bune au fost remarcate și de antrenorul echipei de seniori a clubului Zimbru, Gabi Stan. Acesta îl trece la echipa mare și în primăvara anului 2003, Sandu debutează în elita fotbalului moldovenesc. La 23 martie a intrat pe teren titular, fiind înlocuit cu 15 minute înainte de final, la meciul cu Politehnica Chișinău.

După doar 29 de prezenţe la Zimbru se transferă la Sheriff Tiraspol. A fost luat de campioana Moldovei ”la grilă”, astfel că Zimbru a pierdut un mare jucător.

În următorii 3 ani, Sandu avea să joace la Sheriff, unde a fost reprofilat definitiv în fundaș central și unde a făcut tandem în apărare cu Vaja Tarhnișvili.

A debutat la Sheriff pe 22 august 2004, în meciul cu FC Tiraspol. În următorul meci de campionat, cu Unisport, își aduce aportul la victoria echipei sale, deschizând scorul în victoria cu 6-1.

În 2007 a semnat cu FC Moscova, suma transferului vehiculată de presă fiind de un milion de euro. În prima etapă a sezonului din Rusia, la Vladivostok, Epureanu a întrat pe teren în minutul 89, înlocuindu-l pe argentinianul Hector Brakamonte. În 2008 a marcat și primul gol pentru moscoviți. La 19 aprilie, în minutul 50 a trimis balonul în poarta celor de la Dinamo, 1-1. A jucat timp de 3 ani la FC Moscova.

În 2010 semnează cu un alt club din Moscova - Dinamo. S-a scris atunci că suma de transfer ar fi fost de peste 4 milioane de dolari. La 14 martie 2010, intră pentru prima dată pe teren în tricoul dinamoviștilor într-un meci oficial, cu Spartak, câștigat de echipa sa cu 1-0. De facto, Epureanu a debutat la Dinamo în cantonamentul din Turcia, când la 17 ianuarie 2010, a jucat în amicalul cu Luch-Energhia Vladivostok, 1-1, unde a fost titular, fiind schimbat cu Fernandes la pauză. Pe 24 aprilie a reușit să se evidențieze în meciul cu Saturn Ramenskoe, când a marcat golul victoriei, 1-0.

Contractul cu Dinamo avea să-i expire în 2013, dar în 2012 este împrumutat la formația Krylia Sovetov Samara, ca în primăvara lui 2013, noul antrenor al alb-albaștrilor, românul Dan Petrescu să-l readucă la Dinamo. În același an se transferă la Anji Mahacikala, cu care a jucat în Europa League contra lui Sheriff Tiraspol, marcând și golul care a calificat-o pe Anji în primăvara europeană, iar Sheriff a fost nevoită să părăsească competiția.

În vara anului 2014 se transferă la formația Istanbul Bașakșehir. A debutat pentru echipa din Tucia la 30 august 2014, în meciul de campionat cu formația Kasimpasa, 1-1.  În anul de debut a intrat pe teren în 32 de meciuri, înscriind de 4 ori. La 30 mai 2019 a fost desemnat cel mai bun apărător din prima divizie a Turciei. Cu Bașakșehir a câștigat de două ori ”medaliile de argint” (2016-2017 și 2018-2019), iar în sezonul 2017-2018, a terminat pe locul trei al ”podiumului”. În 2020 a devenit campion al Turciei cu Bașakșehir, prima echipă care a reușit să ia titlul în țara semilunei în detrimentul celor 4 forțe ale fotbalului turcesc: Fenerbahce, Beșiktaș, Trabzonspor și Galatasaray.

Și-a încheiat cariera de jucător în vara anului 2023, tot în Turcia, la formația Umraniyespor.