În anul 1986 formația Avtomobilist Tiraspol a trecut în gestiunea fabricii de textile din oraș (conducătorul căreia era un mare amator de fotbal – Serghei Manukean), a adoptat denumirea Textilșcik (= Textilistul) și a continuat evoluția în campionatul URSS.
Trebuie de menționat faptul că în Uniunea Sovietică și în țările așa numitului bloc socialist oficial nu exista fotbal profesionist. Dar, de fapt, formațiile profesioniste se numeau echipe de maeștri și evoluau în cele trei divizii ale campionatului URSS. Fac această precizare, deoarece în perioada 1982-1990 echipa întreprinderii de textile din Tiraspol, cu aceiași denumire Textilșcik, a evoluat cu destul succes în campionatul RSS Moldovenești (este deținătoarea titlului din 1987 și 1989) și era considerată echipă de amatori.
În sezonul 1986 Textilșcik a avut o evoluție foarte bună. Pentru prima dată o echipă tiraspoleană ocupa locul 2 într-o divizie a campionatului URSS. Evoluând în seria a 5-a a Ligii a II-a (a treia divizie valorică), alături de formații din Rusia, Bielorusia, Letonia și Estonia, „textiliștii” au devenit vicecampioni. În cele 30 de meciuri disputate ei au obținut 17 victorii, 5 remize și au suferit 8 înfrângeri (golaveraj 47-29). Echipa a acumulat 39 de puncte, cu 4 mai puține decât câștigătoarea seriei, Metallurg Lipețk (Rusia). În urma tiraspolenilor au încheiat competiția formații cu tradiții, precum Avangard Kursk, Spartak Tambov, Baltika Kaliningrad, Dinamo Leningrad (toate din Rusia), Dnepr Moghiliov, Himik Grodno, Dinamo Brest, Gomselmaș Gomel (toate Bielorusia) sau Zvejnieks Liepaja (Letonia). Cealaltă echipă din Moldova, Zarea Bălți, a ocupat locul 14 (din 16) cu 24 de puncte la activ.
Textilșcik a jucat excelent pe teren propriu. În cele 15 meciuri au fost obținute 12 victorii (printre care 1-0 în fața lui Metallurg Lipețk și Avangard Kursk, echipe clasate pe locul întâi și, respectiv 3) și doar trei remize (cu Dinamo Brest, 1-1, Sport Tallinn, 0-0, și Zvejnieks Liepaja, 1-1).
În trei meciuri tiraspolenii au obținut victorii la scor: 4-1 cu Vitiazi Vitebsk (Bielorusia) – acasă; 4-0 cu Sport Tallinn (Estonia) și 3-0 cu Himik Grodno (Bielorusia) – ambele în deplasare. Golgheterul echipei a fost Oleg Tverdohlebov cu 9 reușite la activ.
Textilșcik a fost condusă în acel sezon de antrenorii principali Vladimir Gosperschi (în tur) și Evgheni Șincarenco (în retur). Iată și lotul folosit: portari – Anatoli Miguli – 30 meciuri disputate, Vitali Carmac – 7; jucători de câmp – Аlexandr Veriovchin – 30, Ghenadi Tiumin – 30 (4 goluri marcate), Serghei Stroenco – 30 (8), Boris Babin – 30 (8), Оleg Tverdohlebov – 29 (9), Iurie Blonari – 29, Vasile Mocan – 25 (4), Аlexei Scala – 25 (2), Dmitri Kihaev – 23 (2), Igor Onilov – 22, Serghei Tarlapan – 21, Igor Cozelco – 19 (3), Victor Barâșev – 16 (3), Nicolai Mandricenco – 12 (2), Аlexandr Naumenco – 12, Serghei Novicov – 10, Аlexandru Mațiura – 8, Veaceslav Carandașov – 5, Оleg Șarapov – 5, Iurie Scala – 4 (2), Мihail Pavlov – 3, Vladimir Ciumacenco – 2.
În sezonul următor în cadrul echipei au intervenit schimbări esențiale. Antrenor principal a devenit Ivan Danilianț, viitorul timonier al naționalei Moldovei (1998-1999), iar secund – Dmitri Kihaev (a exercitat funcția de antrenor-jucător). Au părăsit formația Аlexandru Mațiura, frații Аlexei și Iurie Scala, Vasile Mocan, Serghei Stroenco (pentru a-și satisace serviciul militar la SKA Odesa), Nicolai Mandricenco, Аlexandr Naumenco, Serghei Novicov, Veaceslav Carandașov, Оleg Șarapov, Vladimir Ciumacenco. În locul lor au fost invitați și au jucat Petru Sârbu (fost internațional sovietic de juniori), Serghei Coșciug (în viitor unul dintre cei mai buni jucători moldoveni de futsal), Igor Tiunicov, Valeriu Bogdaneț, Alexandru Șicov, Dumitru Mazur, Alexandr Șirocov, Vasile Botoșan.
De această dată evoluția tiraspolenilor a fost mai modestă. Echipa a ocupat locul 8 cu următoarea linie de clasament: 34 meciuri (+16=9-9), golaveraj 40-30, puncte – 41. Dar trebuie de menționat că formația de pe locul trei, Baltika Kaliningrad, a acumulat 43 de puncte, iar încă 4 echipe (Dinamo Brest, Metallurg Lipețk, Dnepr Moghiliov și Avangar Kursk) – câte 42 puncte. Pe primele două locuri s-au clasat formațiile care în ediția precedentă au retrogradat din Liga întâi, Nistru Chișinău (52 p.) și Atlantas Klaipėda (46 p.). Tiraspolenii au obținut victorii pe teren propriu în fața celor trei premiante: 1-0 cu Nistru și Atlantas, 4-1 cu Baltika. Golgheterul echipei a fost mijlocașul Petru Sârbu – 11 reușite.
În sezonul 1988 Textilșcik a urcat pe treapta a treia a podiumului de premiere (34 meciuri (+19=8-7), golaveraj 61-27, puncte – 46). Pe primele două locuri iarăși s-au situat Nistru Chișinău (53 p.) și Atlantas Klaipėda (48 p.), cu mențiunea că formația din capitala Moldovei n-a reușit în 1987 să se califice în Liga întâi după turneul suplimentar de promovare. Cel mai bun marcator al formației iarăși a devenit Petru Sârbu – 15 goluri.
Antrenorii Ivan Danilianț (principal) și Evgheni Șincarenco (secunt) au utilizat în acel sezon următorii jucători: portari – Vitali Carmac și Igor Maxacov; fundași – Аlexandr Veriovchin, Оleg Tverdohlebov, Alexandru Șicov, Vasile Botoșan, Nicolae Panu, Igor Spelnicov, Denis Lozinschi, Boris Berezovschi; mijlocași – Petru Sârbu, Ghenadi Tiumin, Serghei Stroenco, Serghei Belous, Oleg Flentea, Serghei Semov, I. Oranciuc, Pavel Palii; atacanți – Boris Babin, Victor Barâșev, Ivan Mandricenco, Andrei Croitor, Мihail Pavlov, Ivan Grin, Igor Țâțâc, Veaceslav Bulgacov, Alexandr Șirocov, Iurie Scala.
În ediția din 1989 Textilșcik Tiraspol a ocupat locul întâi în serie și a devenit una din cele 3 echipe din Liga a II-a care au reușit promovarea în divizia secundă a fotbalului sovietic. Detalii află aici.
FRUMOASELE NOASTRE DUMINICI. TEXTILȘCIK TIRASPOL