Echipa de fotbal a Institutului Agricol M.V. Frunze din Chișinău (în prezent – Universitatea Agrară de Stat din Moldova) a avut două perioade în care a fost una dintre cele mai bune în republică, cea de la mijlocul anilor ’50 – începutul anilor ’60 și cea din a doua jumătate a anilor ’70. Anume atunci ”agrarienii” au reușit să obțină 3 titluri de campioană a Moldovei, cinci Cupe ale RSSM, au devenit campioni ai asociației ”Kolhoznikul” și ai Spartakiadei RSSM, iar în 1976 au câștigat titlul de campioni ai URSS rezervat instituţiilor de învăţământ superior în domeniul agriculturii.

La temelia performanțelor obținute de echipa de fotbal a Institutul Agricol în anii ’50 stă peronalitatea rectorului de atunci al instituţiei, Mihail Sidorov. Fiind un om de ştiinţă de talie unională, dar şi un împătimit al jocului cu balonul rotund, M. Sidorov a fost cel care a avut contribuția esențială în succesele obținute de echipă.

Pentru prima dată ”agrarienii” au obținut titlul de campioană a republicii în anul 1954, când au întrecut puternica echipă Burevestnik Bender. În componența formației din capitală au evoluat: L. Fleișman, V. Mironov, V. Liovkin, V. Lucinețki, I. Dereșciuk, L. Șkrob, I. Fraimovici, A. Volontâri, V. Reznițki, S. Harak, V. Timoșenko, E. Akimov și N. Sazonenko.

La sfârșitul sezonului Institutul Agricol a obținut dreptul să susțină meciurile de baraj pentru promovare-menținere în campionatul URSS contra echipei Burevestnik Chișinău.

În primul meci „agrarienii” au învins cu scorul de 2-1 după care, din câte ştiu, au primit indicaţii să „o lase mai moale” şi au cedat cu 0-3. Deoarece nu se lua în consideraţie diferenţa de golaveraj trebuia să se dispute meciul decisiv, participarea la care echipa Institutului Agricol a refuzat-o. Astfel, predecesoarea Zimbrului şi-a păstrat locul în campionatul unional.

Peste un an chișinăuienii au cedat prima poziție în clasament echipei din Bender, dar și-au luat revanșa în finala Cupei, câștigând în fața lui Burevestnik cu scorul de 2-0.

Iată numele jucătorilor care au adus prima Cupă a RSSM în vitrina cu trofee a clubului: portarii L. Fleișman și V. Mironov, fundașii V. Liovkin, I. Dereșciuk, L. Șkrob, S. Kofman, O Alavidze (antrenor-jucător), mijlocașii V. Olciuk, L Șor, I. Fraimovici, atacanții A. Petrov, V. Lipovcenko, A. Volontâri, M. Ajiba, V. Reznițki, V. Timoșenko, A. Morozov și V. Kurteev.

În 1957, formația Institutului Agricol a realizat ”eventul”, câștigând campionatul și Cupa Moldovei (3-0, în finală cu Spartak Tiraspol).

Din lotul echipei au făcut parte: L. Fleișman, I. Fraimovici, A. Marcenko, E. Meladze, V. Reznițki, S. Beganski, V. Savkov, V. Lipovcenko, L. Șkrob, O. Bulia, V. Timoșenko, S. Kofman, B. Popodneak, Iu. Vlasov, V. Calmuțchi, V. Kovalenko și antrenorul-jucător Otari Alavidze, fost component al formației Dinamo Chișinău cu care a evoluat în campionatul URSS.

După cum observați din componența formației a făcut parte și Vasile Calmuțchi, viitorul doctor habilitat, profesor universitar și rector al Institutului Politehnic din Chișinău în perioada anilor 1988-1992.

După ce în 1959 și 1960 Institutul Agricol a câștigat Cupa republicii, în 1961 a obținut cel de-al treilea titlu de campioană, evoluând în următoarea componență: portar Gh. Șușu (viitorul doctor în științe agricole, conferențiar universitar), fundași V. Cemberdji, A. Brânză, Iu. Lisov, M. Samoilo, mijlocași L. Vâdâș, R. Madatean, atacanți V. Sarkisean, V. Gagarin, O. Bulia, V. Vasiliuc, V. Ostrovski, A. Latinski, N. Bondarciuc (deputat în Parlamentul R. Moldova din 2001 până în 2009), G. Popurov, D. Ghimpu.

După acest succes a urmat decăderea. Vâdâş, Gagarin, Cemberdji, Madatean și Sarkisean s-au tranferat la Universitatea de Stat din Chișinău, unde a plecat și Arșo Parsadanean, decanul facultății de mecanizare, care alături de Mihail Sidorov a fost unul din promotorii echipei. Nu întâmplător în 1962 titlul de campioană a republicii (pentru prima și ultima dată) l-a câştigat Universitatea Chişinău.

În curând și M. Sidorov a fost numit Ministru al agriculturii din RSSM.

De menționat că în anii ’50 – ’60 o serie de studenţi-fotbalişti ai Institutului Agricol ulterior au jucat în campionatul URSS, apărând culorile echipei Burevestnik/Moldova Chişinău: maestrul sportului din URSS, Vladimir Liovkin, Lev Şor (primul discipol al școlii moldovenești de fotbal care a debutat în Liga superioară a campionatului URSS), Lazar Burd (în 1973 a fost şeful echipei Nistru Chişinău, care a promovat în Liga superioară a campionatului URSS), Vladimir Cobâleanschi (tatăl lui, Efim Cobâleanschi, mulți ani a îndeplinit funcția de șef de catedră de educație fizică la Institutul Agricol).

Cel care contribuit la revenirea echipei institutului în prim-planul fotbalului republican a fost Vladimir Slavinschi. La mijlocul anilor ’70 el devine lector superior la catedra de educaţie fizică a Institutul Agricol.

Ascensiunea formației a fost vertiginoasă.

În 1974 ea joacă în finala Cupei dotată cu premiile ziarului ”Tinerimea Moldovei”, devine campioană a Asociației sportive benevole ”Kolhoznikul”, obținând astfel dreptul să joace în campionatul republicii, divizia secundă.

În 1975, câștigă Cupa Iu. Gagarin, joacă în finala Cupei ziarului ”Chișinău. Gazetă de seară”, promovează în prima divizie valorică a campionatului RSSM și ocupă locul trei în campionatul URSS rezervat formaţiilor instituţiilor de învăţământ superior în domeniul agriculturii.

În 1976, iarăși devine învingătoare a Cupei Iu. Gagarin, ocupă locul 6 în cmpionat și devine campioană a Uniunii Sovietice între instituțiile agricole, competiție la care au participat 58 de echipei. Din lotul echipei au făcut parte: P. Savcenco, O. Sredin, S. Popovici, A. Pihtovnikov, Iu. Lucașciuc, G. Goldenberg, A. Stepanțov, V. Rusnac, V. Tiuha, A. Leontiev, S. Butenco, Ș. Vodă (viitorul jucător al lui Nistru Chișinău și actualul manager al naționalei de tineret), F. Kuzmenko, Iu. Kogut, V. Poperecinâi, N. Sebov.

În 1977, câștigă Cupa ziarului ”Chișinău. Gazetă de seară”, ocupă locul 5 în campionat și câștigă medaliile de argint ale campionatului URSS rezervat instituţiilor de învăţământ superior în domeniul agriculturii.

În 1978, iarăși se clasează pe locul 5 în campionat (la 1 punct distanță de ocupantele locurilor 2 și 3), este vice-camioană a Cupei URSS ”Zolotoi kolos”, câștigă pentru a cincea oară în istorie Cupa RSSM (2-0, în finală cu Avtomobilist Bălți) și se califică în sferturile de finală ale Cupei URSS rezervată echipelor de amatori. În acel sezon culorile Institutului l-au apărat: O. Sredin, N. Kojemeacenko, G. Goldenberg, V. Rusnac, A. Stepanțov, Iu. Lucașciuc, A. Razarionov, V. Vusatâi (actualul antrenor al naționalei Moldovei de futsal), I. Jumbei, V. Tiuha, F. Kuzmenko, N. Arsenii, V. Zabutârin, N. Sebov, V. Poperecinâi, A. Iakovenko.

În 1979, ocupă locul 7 în campionat și devine campioană a Spartakiadei RSSM.

După ce Vladimir Slavinschi pleacă de la institut, devenind șef al echipei Nistru Chișinău, funcția de antrenor a fost preluată de asistentul lui, Iurie Lucașciuc (ca și Slavinschi a fost jucător la formația Moldova/Nistru Chișinău). Echipa devine campioană a Asociației sportive benevole ”Moldova” (1984) și câștigă pentru a doua oară Cupa ziarului ”Chișinău. Gazetă de seară” (1985).

În perioada 2008-2015, în Divizia B a campionatului Republicii Moldova a evoluat formația UASM (Universitatea Agrară de Stat din Moldova), succesoarea echipei Institutului Agricol din Chișinău. Cea mai bună clasare a reușit-o în 2011, 2012 și 2015, când a ocupat locul 3. Cel mai bun rezultat în Cupa Moldovei a fost înregistrat în sezonul 2009/10, când UASM s-a calificat în optimile de finală.