Vineri, cu Andrei Prodan

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la fondarea Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal (FMF). Dar şi până în 1990, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), de asemenea, a existat o Federaţie de fotbal.  

În anul 1959, conform hotărârii CC al PCUS (Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice) şi a Sovietului Miniştrilor al URSS, conducerea mişcării sportive a fost transferată în competenţa Uniunii asociaţiilor şi organizaţiilor sportive din Uniunea Sovietică.

Pe data de 6 mai 1959 a fost creată Federaţia de fotbal a URSS, după care a urmat înfiinţarea federaţiilor de fotbal în toate republicile sovietice.

Astfel, în prima jumătate a lunii mai a anului 1959, la Chişinău, a avut loc Adunarea de constituire a Federaţiei de fotbal a RSSM, care era succesoarea Secţiei de fotbal a RSSM, forul care până atunci se ocupa de organizarea şi popularizarea fotbalului în republică.

La adunarea constituantă au luat parte 40 de delegaţi, reprezentanţi ai secţiilor de fotbal orăşeneşti şi raionale. Au fost prezenţi reprezentanţii Uniunii sindicatelor, CC al ULCTM (Comitetului Central al Uniunii Leninist-Comuniste a Tineretului din Moldova), Ministerului Educaţiei, Asociaţiilor sportive benevole.

Vasile Cuzneţov, preşedintele Secţiei de fotbal a RSSM, a prezentat un raport privind starea de lucruri din fotbalul mondovenesc, scopurile şi obiectivele federaţiei. El a menţionat că în republică practică fotbalul circa 20.000 de sportivi, reuniţi în aproximativ 800 echipe de fotbal, care anual participă la competiţiile rezervate seniorilor, juniorilor şi copiilor.  

„În utima perioadă a crescut nivelul fotbalului în republică, s-au intensificat relaţiile internaţionale”, a specificat Cuzneţov. „În celaşi timp ducem lipsă de terenuri, inventar sportiv, echipament, sunt puţini antrenori şi arbitri calificaţi”.

Au luat parte la dezbateri: Popandopulo (Chişinău), Eriomin (Comrat), Ponomariov (Bălţi), Ceaicovski (Uniunea sindicatelor), Illarionov (Dinamo), Cuperman (Dubăsari) şi alţii.

În final au avut loc alegerile organelor de conducere. Preşedinte al Federaţiei de fotbal a RSSM a fost ales V. Cuzneţov, secretar responsabil – M. Dobrominski. Membri ai prezidiului au devenit: K. Prostosinski, Oleinic, Ceaicovski, I. Catănsus, L. Zolotariov, F. Varava, A. Tascari, Hohman, Akselrud, Iu. Ponomariov, I. Kalinin, Maiorov, Gh. Mocan.  

Delegat din partea Moldovei la Federaţia unională a fost ales Vasile Cuzneţov.

Răspunsul la întrebarea „Cine a fost primul preşedinte al Federaţiei de fotbal a RSSM?”, l-am aflat la mijlocul anilor ’90 de la Ivan Hovjun, cunoscutul fotbalist şi funcţionar de fotbal din Moldova:  

„Vasilii Trofimovici Cuzneţov a fost militar de carieră şi un mare pasionat de fotbal. La începutul anilor ’50, fiind colonel, era şef al detaşamentului de frontieră la Edineţ. Juca chiar şi el fotbal. Nu întâmplător în anii 1952 şi 1953 formaţia Dinamo Edineţ, la care evoluau în special grănicerii subalterni ai lui Cuzneţov, a ocupat locul trei în campionatul republicii”.

Cum funcţiona federaţia de fotbal în perioada sovietică mi-a povestit Iuri Ponomariov, arbitru de categorie unională, care mulţi ani a făcut parte din conducerea acestei organizaţi:

„Federaţia de fotbal a RSSM era o asociaţie obştească. Nimeni din organele de conducere nu era salariat. Banii pentru organizarea competiţiilor erau repartizaţi pentru toate federaţiile sportive din republică de către Comitetul de stat pentru cultură fizică şi sport de pe lângă Sovietul Miniştrilor al RSSM. Perioada cea mai grea de activitate a fost până la mijlocul anilor ’60. Nu erau bani pentru amenajarea terenurilor, nu ajungeau mingi, echipament. E şi de înţeles. După război lumea avea alte preocupări decât sportul. Cu toate acestea se organizau întreceri cu regularitate atât la seniori, cât şi la juniori şi copii. Competiţiile Asociaţiilor sportive benevole Moldova şi Kolhoznicul erau organizate de asemenea în colaborare cu federaţia de fotbal. Cât priveşte activitatea echipelor de maeştri, formaţiile care evoluau în campionatul şi Cupa URSS, federaţia nu prea avea tangenţă cu ele”.

Conducătorii Federaţiei de fotbal a RSSM:  

Vasile Cuzneţov (preşedintele Secţiei de fotbal a RSSM)

Zinovii Jaricenko (locţiitorul preşedintelui Comitetului executiv al oraşului Chişinău)  

Vladimir Pocatilov (preşedintele uniunii republicane Mejkolhozstroi, deputat în Sovietul Suprem al RSSM)  

Vasile Nicolaev (locţiitorul ministrului industriei uşoare din RSSM)  

Panteleimon Costin (preşedintele consiliului Moldavpotrebsoiuz)  

Grigore Cuşnir (preşedintele Comitetului de stat al învăţământului profesional-tehnic din RSSM)

Victor Reabcici (preşedintele Uniunii republicane a kolhozurilor)

Ultimul conducător al vechii federaţii a fost Victor Reabcici, deputat în Parlamentul Moldovei în perioada 1990-1994, ales în circumscripţia raionului Şoldăneşti.

„Toţi preşedinţii făceau parte din nomenclatura sovietică. Majoritatea erau mari amatori ai fotbalului. Spre exemplu, Panteleimon Costin a stat la baza succeselor formaţiei din raionul Lazovsk (în prezent – Sângerei) din anii ’70, iar Grigore Cuşnir a fost unul din organizatorii primului turneu de fotbal feminin din Uniunea Sovietică. Dar munca organizatorică o duceau mai mult ceilalţi membri ai prezidiului, în special secretarii responsabili”,  

povesteşte Evgheni Tertiak, fost locţiitor al preşedintelui Federaţiei de fotbal a RSSM la sfârşitul anilor ’70 – începutul anilor ’80.

Astfel, vreau să-i nominalizez şi pe secretarii Federaţiei de fotbal a RSSM: M. Dobrominski, Ilie Catănsus, Vladimir Milanco (ambii arbitri de categorie unională), Valeriu Volostnâh (maestru al sportului din URSS, mulţi ani a fost căpitan al formaţiei Moldova/Nistru Chişinău), Vadim Veclenco.