Legenda fotbalului moldovenesc, fostul capitan al Naționalei și al echipei Zimbru, Alexandru Curtian își serbează astăzi a 50-a aniversare!

Admirăm dedicarea neîntreruptă și pasiunea pentru fotbal, ce au contribuit semnificativ la dezvoltarea sportului rege în țara noastră. Mulțumim pentru contribuția valoroasă și pentru tot efortul depus în promovarea fotbalului. 

Federația Moldovenească de Fotbal, din numele întregii comunități fotbalistice, îi urează omagiatului multă sănătate, fericire alături de cei dragi și toate cele bune!

La mulți ani! 

Alexandru Curtian este unul din cei mai buni mijlocași centrali pe care i-a avut fotbalul moldovenesc de la independență. Născut la Chişinău, pe când Nistru evolua în prima divizie sovietică, a fost descoperit la vârsta de 12 ani şi educat de antrenorii Anatol Stupa şi Anatol Rîbac. De fapt, în fotbal a ajuns întâmplător, după ce în clasa a IV-a a fost invitat să joace la o echipă de copii, care evolua la turneul «Portarul», organizat în anii 60-80 ai secolului trecut, turneu ce a promovat în fotbalul mare mai mulţi fotbalişti moldoveni.

A urmat clasa cu profil sportiv specializată în fotbal de la Școala Nr. 26 din Chișinău. Nu a fost uşor să schimbe inclusiv limba de predare, dar dragostea pentru fotbal a fost mai presus. Aici l-a întâlnit şi pe viitorul său coechipier de la Zimbru, Vasile Toloconnicov. 

Tatăl lui Alexandru, Vladimir Curtian era un mare amator de fotbal şi şi-a susţinut frenetic feciorul în alegerea făcută.

În 1991 Alexandru juca pentru echipa a doua a Zimbrului, care evolua în Campionatul RSSM, divizia secundă, terminând sezonul pe locul doi în clasament. Aici au început cariera şi portarii Vlad Mura, Denis Romamnenco, jucătorii de câmp Iurie Miterev, Vasile Toloconicov, Boris Cebotari și Igor Cristinoi. Şi tot în acest an îmbracă pentru prima dată tricoul primei formaţii care l-a consacrat, echipa principală a clubului Zimbrul Chişinău.

A debutat la echipa de seniori în campionatul URSS, Liga 1 (a doua valorică) în ultimul meci de campionat al galben-verzilor, contra formaţiei Tiligul Tiraspol, în deplasare, scor 1-0, pe 2 noiembrie 1991. La ultimele două meciuri, cu Șinnik şi Lokomotiv Nijnâi Novgorod, Zimbru nu s-a prezentat.

Au urmat cinci titluri de campion naţional consecutiv câştigate cu echipa fanion a fotbalului moldovenesc din acea perioadă, Zimbru Chişinău.

Debutul în Divizia Națională a avut loc pe 15 martie 1992, într-un meci cu Speranţa Nisporeni, scor 2-0. Primul gol pe prima scenă fotbalistică a Moldovei l-a marcat în returul campionatului, la 24 mai 1992, când a înscris în poarta formației Dinamo Chișinău.

În 1997 este transferat la clubul Widzew Lodz, cu care devine campion al Poloniei şi participă în cupele europene, unde a şi marcat unicul său gol în competiţiile intercluburi continentale.

În următorul sezon se transferă la Zenit Sankt-Petersburg, unde a evoluat timp de trei ani, cu o escală, în 1999, de jumătate de an la formaţia germană SV Hamburg. A debutat la Zenit la 28 martie 1998, în partida cu Spartak Moscova, scor 2-1. A fost un debut reușit, mijlocașul moldovean fiind autorul unui gol în poarta moscoviților. În acel sezon a jucat 26 meciuri, în care a marcat de două ori și a fost și eliminat în meciul cu Krîlia Sovetov Samara. La Petersburg l-a avut coechipier pe Serghei Cleșcenco, care a debutat la Zenit în vara anului 1998. 

Al doilea sezon la Zenit a fost și mai reușit pentru Sandu. În doar 15 meciuri s-a remarcat de 4 ori, marcând în poarta echipelor Krîlia Sovetov de două ori, Rostselmaș și Alania.

În urma unui incident stradal, ajunge pe patul de spital. Traumatismele suferite îl țin departe de gazon luni în șir. La revenire, nu a mai avut forță să se ridice la nivelul anterior.

În primăvara anului 2001 revine la Zimbru, de unde pleacă la Dinamo Sankt-Petersburg, apoi la Torpedo Lujniki Moscova, unde își încheie cariera de jucător.

Naționala Moldovei

În 1994 Alexandru Curtian debutează la selecţionata Moldovei în turneul din SUA. A jucat în ambele partide cu reprezentativa Statelor Unite, viitoarea gazdă a Campionatului Mondial. În total, la echipa naţională a evoluat în 38 de partide, din care 25 în preliminariile campionatelor mondiale şi europene. A înscris două goluri, câte unul în partidele cu Albania şi Italia. Ultimul meci l-a jucat în 2002, amicalul cu Ungaria 0-2, acasă.

Alexandru Curtian a fost desemnat de 2 ori cel mai bun fotbalist moldovean al anului în Ancheta ziarului ”Fotbal Hebdo”: în 1993 și 1998.

După încheierea carierei de fotbalist lucrează ca manager sportiv. Devine director tehnic la Zimbru, iar apoi este numit chiar şi antrenor al formaţiei la care a cunoscut consacrarea. După 2 ani la Zimbru, revine la Sankt-Petersburg pentru a lucra cu juniorii de la formaţia locală Smena.

În 2011 a preluat banca tehnică a naţionalei de tineret a Republicii Moldova, ca la 9 octombrie 2014 să debuteze la cârma naționalei mari a Republicii Moldova, în meciul cu Austria, de pe stadionul Zimbru din capitală. Au învins austriecii cu 2-1. În următoarea partidă, cea de la Moscova, fotbaliștii moldoveni sub bagheta lui Curtian reușesc o remiză, 1-1. Mai departe, în acea campanie preliminară, treburile nu au mers bine pentru tehnicianul tricolorilor, care își anunță în toamna lui 2015 demisia, fiind înlocuit de Ștefan Stoica.

Revine din nou la Petersburg, unde locuiește împreună cu familia. O perioadă de timp lucrează cu echipe din Lituania și Letonia. În decemrie 2016 a semnat cu formaţia letonă Jelgava, unde a stat la cârma echipei 17 meciuri (până în august 2017). Din ianuarie 2018 este antrenor principal la FK Panevezys din Lituania, pe care a promovat-o în prima divizie valorică lituaniană.

În prezent este antrenor la formația Atom Novovoronej din Liga a 4-a a Rusiei.