Cea mai bună echipă a orașului Bălți în perioada anilor ’70 – prima jumătate a anilor ’80 fără îndoială a fost Automobilistul. Pe arena republicană formația Coloanei auto Nr. 1 a câștigat o dată medaliile de argint ale campionatului RSSM (1983), de două ori a ocupat locul trei (1982 și 1985) și a jucat o finală a Cupei Moldovei (1978), iar pe plan orășenesc a fost de 10 ori campioană a urbei și de 4 ori a cucerit Cupa Bălților.

Aceste succese în mare măsură se datorează conducătorilor întreprinderii – Anatoli Cupțov (în perioada 2001-2002 a fost ministrul transporturilor Republicii Moldova, mulți ani a îndeplinit funcția de președinte al federației de fotbal a municipiului Bălți) și Boris Plașcinschi.  

În competițiile orășenești echipa Coloanei auto Nr. 1 a debutat în 1970, iar deja peste trei ani a câștigat medaliile de argint ale campionatului și a ajuns în semifinalele Cupei.

În 1974 Automobilistul realizează „eventul”, câștigă campionatul (în cele 13 meciuri disputate echipa a obținut 12 victorii și o singură remiză) și Cupa orașului (2-0 în finală cu Zarea). Mai mult, în campionatul republican bălțenii devin campioni ai Grupei a II-a (22 meciuri, +16=4-2, golaveraj 70:19, puncte – 36) și promovează în elita fotbalului moldovenesc, iar în Cupa RSSM ajung în semifinale, unde pierd în fața viitoarei câștigătoare a competiției și campioanei din acel an, Dinamo Chișinău.

În acel sezon culorile clubului au fost apărate de B. Gavriliuc, G. Podaru (antrenor-jucător), Ia. Sin, N. Andreițov, H. Cuperman, G. Țîbîrnă, E. Dubrovin, M. Trahtenberg, L. Savciuc, V. Oleanschi, B. Frenkel, V. Pașa, M. Smirnov, N. Smirnov, Vacarciuc, Dardic. Antrenor – Gheorghe Podaru.

În perioada anilor 1974 – 1986 „automobiliștii” au cucerit 10 titluri de campioni ai orașului (1974-1978, 1980-1982, 1985, 1986), o dată au fost vicecampioni (1983) și o dată s-au clasat pe locul trei (1979), de patru ori au câștigat Cupa Bălților (1974, 1977, 1978 și 1981). Ultima performață orășenească a fost realizată în 1990, când echipa a obținut „argintul”.  

Automobilistul a înregistrat și o serie de recorduri a campionatului. Pe parcursul a două ediții (1977 și 1978) echipa n-a suferit nicio înfrângere în campionat (30 meciuri, +26=4-0, golaveraj 79:25), iar în sezonul 1981 a obținut victorii pe linie (18 meciuri, +18=0-0, golaveraj 61:17).

În 1977-1978 la echipă au evoluat: G. Podaru (antrenor-jucător), V. Sidenco, V. Maslovschi, V. Petrusiov, Ia. Sin, V. Ciotea, V. Babiaș, V. Mariniuc, H. Cuperman, E. Dubrovin, A. Gnatiuc, M. Goreașevschi, N. Gheorghița, M. Trahtenberg, V. Oleanschi, V. Verhovețchi, V. Pașa, M. Șevcișin, V. Gudzi.  

În 1982 „automobiliștii” au câștigat Spartachiada orășenească (9 meciuri, +9=0-0, golaveraj 24:4), iar în 1980, 1981, 1984, 1985 campionatul de iarnă al orașului Bălți.  

Din 1974 în paralel Automobilistul a început să evolueze și în campionatul și Cupa Moldovei. În 1978 bălțenii s-au calificat în finala competiției K.O., care s-a disputat pe data de 12 august.  

„Meciul decisiv a avut loc la Drochia, își amintește Marian Ciobanu, în acea perioadă jucător la Automobilistul, în prezent reputat antrenor, deținător al licenței A UEFA. Adversara noastră era echipa Institutului Agricol. Formație tânără, dar foarte puternică, cu jucători, cum se spune, în floarea vârstei. Conduși de pe banca tehnică de cunoscutul Vladimir Slavinschi, iar în teren de antrenorul-jucător Iuri Lucașciuc, chișinăuienii au dominat în prima repriză, reușind să deschidă scorul. Partea a două a fost ceva mai strânsă, am încercat să presăm, dar am încasat încă un gol. Să fiu sincer, au fost mai buni ca noi. Nu întâmplător în acel an selecționata ASB „Colhoznicul”, formată în special din jucătorii Institutului Agricol, au ocupat locul doi la prestigiosul turneu unional „Zolotoi kolos”. O impresie foarte bună a lăsat mijlocașul adversarilor, Victor Tiuha. Jucător talentat, cu un potențial mare. A fost la probe la Nistru Chișinău, dar ca și mulți alți fotbaliști autohtoni n-a reușit să se afirme din condiții mai puțin obiective”.  

Conduși de pe banca tehnică de Evgheni Lipceanschi și Gheorghe Podaru în acel sezon pentru bălțeni au jucat: portarii – Victor Maslovschi și Vadim Molea; fundașii – Gheorghe Podaru (antrenor-jucător), Arcadi Reinberg, Victor Vatamaniuc; mijlocașii – Mihail Șvarțman, Evgheni Dubrovin, Nicolae Gheorghița, Stanislav Soha, Veaceslav Gudzi; atacanții – Vladimir Oleanschi, Marian Ciobanu și Iuri Iațenco.

Până în anul 1982 evoluția bălțenilor în campionatul republican a fost una destul de modestă. Cea mai bună performanță a fost înregistrată în 1978 și 1981, când echipa a ocupat locul 6.

În anul Campionatului Mondial din Spania, Automobilistul a urcat în premieră pe podiumul de premiere, clasându-se pe locul 3, în spatele echipelor Grănicerul Glodeni și Volna Soroca.

Medaliile de bronz au fost câștigate de V. Maslovschi, S. Cebotari (căpitanul echipei), A. Hlopețchi, A. Udovic, L. Berejinschi, V. Policanin, V. Oleanschi (antrenor-jucător), S. Soha, F. Rogojina, A. Crupnic, L. Melniciuc, I. Bogaci, F. Melniciuc, Iu. Iațenco. Antrenor – Ghenadi Firer, șeful echipei – Boris Sambur.

Golgheterul campionatului a devenit Leonid Melniciuc (18 goluri), care împreună cu fratele Fiodor au marcat 25 de goluri. La sfârșitul sezonului Anatoli Hlopețchi a fost inclus în TOP-22 fotbaliști ai Moldovei, fiind desemnat cel mai bun fundaș dreapta.  

Peste un an bălțenii au mai urcat o treaptă în clasament, încheind campionatul pe locul 2 cu 36 de puncte la activ. Campioana, Grănicerul Glodeni, a acumulat cu 2 puncte mai mult. Din lot au mai făcut parte Iu. Norolschi, V. Gudzi, Iu. Miheev, C. Bejenari, S. Popovici, S. Proțiuc, S. Crivițchi, V. Moscaliuc.

În ediția 1985 Automobilistul Bălți a urcat pe podiumul campionatului RSSM pentru a treia oară.

„După ce am mai jucat la Iskra Râbnița și Kolos Rîșcani la începutul anului 1985 am revenit la Automobilistul, rememorează Marian Ciobanu. Am avut o evoluție bună în campionat, care s-a disputat în acel sezon după o formulă inedită. După ce am câștigat Seria Nord ne-am calificat în semifinalele competiției, unde ne-am confruntat cu ocupanta locului secund din Seria Sud, Iskra. La Râbința am pierdut cu 0-1. În returul de la Bălți am deschis scorul cu un sfert de oră înintea timpului regulamentar, dar în min. 84 oaspeții au egalat, astfel că am fost nevoiți să jucăm doar finala mică, pe care am câștigat-o în fața echipei Luci Soroca, scor 2-1”.

De medaliile de bronz s-au învrednicit: portarul – Victor Maslovschi; fundașii – Serghei Sosnovschi, Emil Caras, Vitali Trofimenco, Ghenadi Colomieţ, Anatoli Hlopeţchi; mijlocașii – Vladimir Hariton, Igor Lahno, Serghei Galagan, Oleg Pronicev, Anatoli Gusan; atacanții – Marian Ciobanu, Vadim Grecul, Fiodor Melniciuc. Antrenor – Vladimir Oleanschi.

După încheierea sezonului cinci jucători ai bălțenilor au intrat în TOP-22 cei mai buni fotbaliști ai republicii: S. Sosnovschi, E. Caras, V. Hariton, V. Grecul și A. Hlopeţchi. Primii patru și O. Pronicev au făcut parte din TOP-22 cei mai buni tineri fotbaliști ai Moldovei.

În afară de campionatul și Cupa RSSM bălțenii au participat și la alte competiții republicane. În 1979 Automobilistul a devenit campioana de primăvară a ASB „Moldova” (3-1 în finală cu Politehnica Chișinău), iar în 1978 și 1985 a jucat în finala acestei competiții. În 1983 și 1986 echipa a fost câștigătoarea Cupei republicane a sindicatelor lucrătorilor transportului auto.

După destrămarea URSS, în 1991, Automobilistul Bălți și-a încetat existența.