• Поддержи национальную сборную

Istoria. Traian Tighina, campioana din Est

26 feb 2020 de Sandu Grecu

Miercuri, cu Andrei Prodan

În perioada interbelică nu numai echipele din Chişinău, Mihai Viteazul, Sporting şi Maccabi, au participat la campionatele divizionare ale României. Acelaşi lucru l-a realizat şi formaţia Traian Tighina. Mai mult decât atât, echipa de pe malul Nistrului a reuşit chiar să devină câştigătoarea diviziei C în sezonul 1937/38.

La începutul anilor ’20 ai secolului trecut la Tighina existau câteva echipe de fotbal: Sporting, Mihai Viteazul, Maccabi, CFR, Forvard, Trud...

La prima ediţie a campionatului Basarabiei (1924/25) formaţiile din Tighina nu au participat, dar începând cu sezonul următor au făcut-o cu regularitate. Iniţial Sporting, urmată de Mihai Viteazul (din sezonul 1928/29). Se cunosc şi numele jucătorilor care au apărat culorile echipelor tighinene: portarii – Pavel Lungu şi Alexandru Gorbenko, jucătorii de câmp – Evgheni Şvidkovski (ulterior a jucat la Rapid Bucureşti), Afanasii Melnicov, Arsenie Epifanov, Ivan Litvinov, Evgheni Şciurovski, Mstislav Skaleţki, Dumitru Stelejenko, Mihail Fain, Constantin Stempkovski, Dumitru Jano, Alexandru Gaidukevici, Coca Colesnicenco...

În prima jumătate a anilor ’30 în oraş a fost creată echipa Traian, numită astfel în cinstea Împăratului roman în timpul domniei căruia, Imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. Patronul echipei se numea Cosmoc, directorul Liceului comercial din localitate.

În sezonul 1935/36, Traian a câştigat titlul de campioană a Basarabiei, devenind prima formaţie din afara Chişinăului, care a reuşit această performanţă. Evoluând în faza finală a Ligii de Est, tighinenii au ocupat locul 3, în spatele formațiilor Dovbuş Cernăuţi şi Victoria CFR Iaşi, dar în faţa echipelor Textila Buhuşi şi Dragoş Vodă Botoşani.

În 1936, Federaţia Română de Fotbal Asociaţie a înfiinţat divizia C, cel de-al treilea eşalon al campionatului divizionar, în care a fost inclusă şi formaţia din Tighina.
 
Traian a făcut parte din Liga de Est, alături de echipele din Rădăuţi, Bacău, Chişinău (Maccabi), Cernăuţi, Iaşi şi Suceava. La capătul sezonului ea a ocupat locul 6, întrecând doar echipa Cetatea Sucevei. În cele 12 partide tighinenii au obţinut 4 victorii, o remiză (2-2, pe teren propriu, cu câştigătoarea competiţiei, Hatmanul Luca Arbore Rădăuţi) şi au suferit 7 înfrângeri.

Dar deja în sezonul 1937/38, reprezentanta celui mai estic oraş al ţării, a furnizat marea surpriză, devenind campioana Ligii de Est. 

Pentru început Traian a câştigat Seria I a Ligii de Est cu următoarea linie de clasament: 14 meciuri (+11=1–2), golaveraj 45-17. De menţionat că pe locul secund s-a clasat o altă reprezentantă a Basarabiei, Mihai Viteazul.

În dubla întâlnire pentru desemnarea câştigătoarei Ligii de Est, tighinenii au întâlnit formaţia Muncitorul Cernăuţi. În meciul de pe teren propriu, disputat pe 29 mai 1938, Traian a învins cu 2-0, prin reuşitele lui Turjinski şi Hodorovski. În partida de răspuns, care a avut loc pe 5 iunie 1938, a fost consemnat rezultatul de egalitate, 1-1. Golul oaspeţilor a fost reuşit de Hodorovski în ultimele minute ale meciului.

Astfel, reprezentanta oraşului care pe atunci avea doar 35.000 de locuitori, a obţinut dreptul să evolueze în a doua divizie valorică a campionatului României. 

Debutul în divizia B (Seria Est, Grupa Nord) a fost unul cât se poate de reuşit. La 28 august 1938, întâlnind pe teren propriu experimentata Sporting Chişinău, gazdele au obţinut o victorie categorică, 3-0.

Iată cronica meciului, publicată în ziarul bucureştean „Universul Sport”:
„Tighina. 28 (prin telefon dela corespondentul nostru). – Primul match al echipei Traian din localitate, în cadrul diviziei B, a însemnat un frumos succes, mulţumind deplin pe cei 2.000 spectatori cari au asistat la întâlnire.
VICTORIE MERITATĂ
Deşi până la pauză scorul a rămas alb, Traian a dominat insistent şi numai ghinionul l-a împiedicat să înscrie.
În schimb după pauză, condiţia fizică şi-a spus cuvântul şi Traian a înscris pe rând trei puncte prin Ciupenda (2) şi Brânză (de fapt Cepoida şi Turjinski, „Brânză” fiind porecla atacantului, n.a.).
În această repriză, Traian ar fi putut să înscrie cel puţin opt puncte, dar au întâlnit în faţă un portar foarte bun şi...
S’AU REMARCAT
Dela Traian întreaga echipă a jucat foarte bine dovedindu’se net superioară adversarilor.
Dela oaspeţi: Draganoff, Scarughin (probabil Cearughin, n.a.) şi Belousov. 
ARBITRUL ŞI FORMAŢIILE
D. Ghebercoff (Galaţi) a condus echipele:
TRAIAN: Delibalt – Armencea, Danjan – Lungu, Melnicov, Vorinov – Hodorovsky, Cipunda, Grădinaru, Brânză, Zimmer.
SPORTING: Draganoff – Tcacenco, Iancu – Scarughin, Sabatin, Riponic – Draganoff II, Schueler, Bolohun, Livovski, Belousov”.

Primul meci în deplasare Traian l-a jucat pe 4 septembrie 1938, la Iaşi, contra formaţiei Victoria CFR. Întâlnirea s-a încheiat la egalitate, 2-2. Pentru tighineni au marcat Hodorovski şi Cepoida.

Cu regret, în următoarele partide echipa de pe malul Nistrului n-a jucat atât de bine, clasându-se în final pe locul 8 (18 meciuri (+4=3–11), golaveraj 28-62), întrecând doar formaţiile Hatmanul Luca Arbore Radăuţi şi Jahn Cernăuţi.

Sezonul 1939/40 a fost ultimul din istoria clubului. La 1 septembrie 1939 a început cel de-Al Doilea Război Mondial. Situaţia la hotarul cu URSS a devenit periculoasă, astfel că la începutul returului Traian Tighina s-a retras din campionat, pierzând celelalte 9 meciuri cu 3-0. Nu este de mirare că a încheiat competiţia din Seria a IV-a pe ultimul loc.

Jucătorii formaţiilor Traian Tighina şi Gloria CFR Galaţi. Traian (în tricouri de culoare mai întunecată), în rândul de sus, de la stânga la dreapta: Şvidkovski, Stelejenko, Melnicov, Şriţ, Lungu, Işanu, Raigorodski. În rândul de jos: Cepoida, Gandzea, Pascarenco (cu balonul în braţe), Fain