După ce UEFA și FMF au prezentat Modelul de Rentabilitate Socială a Investițiilor în Fotbal (SROI) în Parlamentul Republicii Moldova, portalul Moldfootball a creat un sondaj în rândul amatorilor acestui sport la noi în țară. 

Vizitatorii site-ului au fost rugați să răspundă la următoarea întrebare: „ Dacă ați fi șeful unei întreprinderi, ați dori să redirecționați o parte a impozitului pe venit nu în bugetul de stat, ci în sport? ”. 

În cadrul sondajului, au fost propuse trei variante de răspuns. 

Vă prezentăm rezultatele sondajului:

Da, deoarece nu pierd nimic de la asta – 90%

Nu. Decizia le aparține autorităților statului – 7%

Nu înțeleg în ce constă acest model – 3% 

Sondajul a fost realizat în baza răspunsurilor a 342 de persoane.

Modelul SROI are menirea de a demonstra că participarea în masă în fotbal va aduce beneficii sociale, de sănătate și economice statului. Conform studiului UEFA, impactul participării a 54 de mii de jucători înregistrați în Republica Moldova constituie 59,8 milioane de euro anual. Dintre aceștia, contribuția fotbalului de mase în economia Republicii Moldova constituie 48,2 milioane de EURO anual. Impactul beneficiilor sociale ajunge la 0,87 milioane de EURO, iar economiile la bugetul sănătății prin practicarea fotbalului se ridică la 10,72 milioane de EURO.

Aceste sume arată cât de important este practicarea fotbalului în Republica Moldova, chiar dacă ele sunt destul de mici comparativ cu țări europene care au o dezvoltare economică și fotbalistică mult peste cea din Republica Moldova. Chiar și așa, vestea bună este că aceste cifre pot fi ușor majorate prin investiții suplimentare în domeniul fotbalului. Iar Statul poate deveni catalizatorul, care să pornească locomotiva din loc și să ofere o șansă de viață mai bună pentru cetățenii țării.

Astfel, potrivit raportului UEFA Grow, randamentul investițiilor în fotbal poate crește semnificativ cu o simplă investiție de puțin peste 55 de mii de euro. Asta ar duce la o participare suplimentară a circa 1300 de oameni, cu beneficii economice totale de 680 de mii de EURO, 38 de cazuri de prevenire a îmbolnăvirii, cu economii de peste 260 de mii de EURO.