Joi, cu Andrei Prodan

Săptămâna trecută Vladimir Hurs a scris despre primul succes important din istoria fotbalului din Lazovsc/Sângerei, când Vierul din localitate acum 50 de ani a devenit câştigătoarea campionatului ASB „Kolhoznikul”. Astăzi vreau să vă povestesc despre toate competiţiile din RSS Moldovenească organizate pentru echipele din mediul rural.

În perioada sovietică o importanţă deosebită era acordată dezvoltării fotbalului în localităţile săteşti şi raionale. Structura care se ocupa cu organizarea competiţiilor pentru sportivii din mediul rural se numea Asociaţia sportivă benevolă „Kolhoznikul”, înfiinţată în anul 1952. Deja în 1960 ASB „Kolhoznikul” întrunea 684 de colective sportive şi 124.000 de sportivi. Anual circa 300 de echipe de fotbal ale kolhozurilor, sovhozurilor, SMT-urilor (staţiilor de maşini şi tractoare) participau la campionatul ASB „Kolhoznikul”. Căştigătoarea turneului primea dreptul să participe la campionatul republican. Anume aici şi-au început activitatea viitoarele campioane ale RSS Moldoveneşti: echipa kolhozului „Lenin” din Edineţ (1972), Dnestr Cioburciu (1978, 1979, 1980), Grănicerul Glodeni (1981, 1982, 1983, 1984), Avangard Lazovsc (1986), Cristalul Făleşti (1991).

În 1967, 1968, 1969, 1970 şi 1974 campionatul ASB „Kolhoznikul” a făcut parte din Jocurile republicane a sportivilor de la sate (ediţiile I – V).

Din ASB republicană „Kolhoznikul” făceau parte şi organizaţii din oraşe. Spre exemplu, ASB „Kolhoznikul” din Chişinău a fost fondată în 1976 (sediul se afla pe str. Şciusev, 74) şi întrunea sportivii din organizaţiile orăşeneşti care deserveau sectorul agricol, elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ în domeniul agriculturii.

Dar prima competiţie rezervată colectivelor din mediul rural a fost turneul de fotbal dotat cu Cupa ziarului „Molodioji Moldavii” (= Tineretul Moldovei) şi disputat cu mult înainte de crearea ASB „Kolhoznikul”. În 1949 cea mai bună formaţie sătească de fotbal a Moldovei a devenit echipa kolhozului „Krasnîi partizan” (= Partizanul roşu) din raionul Slobozia.  

Această competiţie s-a disputat până la începutul anilor ’60. Din 1965 şi până la destrămarea URSS s-a desfăşurat turneul oraganizat de ASB „Kolhoznikul” şi redacţia ziarului „Tinerimea Moldovei” (a nu se confunda cu „Molodioji Moldavii”).  

În 1965 prima câştigătoare a Cupei „Tinerimea Moldovei” a fost echipa kolhozului „Puti Lenina” (= Calea lui Lenin) din raionul Făleşti.  

Cele mai multe titluri (3 la număr) le-a obţinut echipa Kolos (= Spicul) care apăra culorile kolhozului „Congresul al XX-lea al PCUS” din raionul Slobozia (1969, 1973 şi 1974).

Probabil cea mai prestigioasă competiţie pentru fotbaliştii din mediul rural al RSS Moldoveneşti era turneul dotat cu trofeul Cupa RSSM „Spicul de Aur”, deoarece permitea câştigătoarei să participe la Cupa URSS „Zolotoi Kolos” (= Spicul de Aur).  

Prima câştigătoare şi recordmana turneului este echipa kolhozului „Lenin” din Edineţ, care ulterior s-a numit Urojai (= Recolta). Formaţia din Edineţ a obţinut trofeul de 9 (!) ori: în primele şapte ediţii (1967-1973), în 1976 şi 1983.

Mai mult, Urojai Edineţ este singura echipă din Moldova care a reuşit să devină cea mai bună echipă sătească de fotbal din Uniunea Sovietică (1977). Încă de 2 ori (1979 şi 1983) a încheiat întrecerea pe locul trei (se juca în sistem de turneu).

În 1978 pe treapta a doua a podiumului de premiere a Cupei URSS „Zolotoi Kolos” a urcat formaţia Institutului Agricol .

Merită de menţionat că în etapa finală a prestigioasei competii unionale pe parcursul timpului s-au mai calificat formaţiile Vilia Briceni, Avangard Lazovsc şi Cristalul Făleşti.

Revenind la Cupa RSSM „Spicul de Aur” trebuie de menţionat că în 1978 şi 1982 turneul s-a desfăşurat în cadrul ediţiilor a VI şi a VII a Jocurilor republicane a sportivilor de la sate, ambele fiind câştigate de selecţionata raionului Glodeni.

Cea mai „tânără” competiţie republicană rezervată colectivelor din mediul rural era Cupa Iu. Gagarin. Ediţia inaugurală a avut loc în 1971, fiind dedicată aniversării a 10-a de la primul zbor în cosmos al astronautului sovietic Iuri Gagarin, şi a fost câştigată de formaţia Energetic Dubăsari. Scopul principal al turneului era pregătirea în perioada iarnă–primăvară a echipelor săteşti către turneele republicane. Finala, de obicei, se disputa pe 12 aprilie, ziua Cosmonauticii, când Gagarin a ajuns în spaţiu. Numărul record de titluri (4) obţinute la aceste întreceri îi aparţine formaţiei Avangard, care a reprezentat kolhozul „Miciurin” din Lazovsc.

Ultima ediţie a Cupei Iu. Gagarin a avut loc în 1991 şi a fost câştigată de Cristalul Făleşti.