Miercuri, cu Andrei Prodan
În ultima perioadă FMF acordă o atenţie deosebită fotbalului studenţesc. Sunt organizate turnee republicane „Liga studenţescă”, rezervate formaţiilor din învăţământul superior, precum şi între colegii şi centre de excelenţă (la feminin şi masculin).
În prezent puţini amatori ai fotbalului de la noi sunt la curent că în perioada sovietică echipele studenţeşti au jucat un rol important în dezvoltarea fotbalului republican. Formaţiile instituţiilor de învăţământ superior au fost campioane şi deţinătoare ale Cupei RSS Moldoveneşti, au evoluat cu succes şi pe arena unională.
Mai mult decât atât, au pregătit jucători pentru echipa fanion a republicii, Zimbru Chişinău (a avut mai multe denumiri: Burevestnik, Moldova, Avântul şi Nistru), care de fapt era selecţionata RSSM. E destul să-i amintesc pe Lev Şor (primul discipol al şcolii moldoveneşti de fotbal care a debutat în eşalonul de elită al fotbalului sovietic), Ion Caras (primul antrenor al naţionalei Moldovei), Victor Stroganov sau Ştefan Vodă...
Prima echipă studenţească care a strălucit pe arena republicană a fost formaţia Institutului Agricol Mihail Frunze din Chişinău (în prezent – Universitatea Agrară de Stat din Moldova).
În a doua jumătatea a anilor ’50 – începutul anilor ’60 această echipă era una dintre cele mai puternice din Moldova, cucerind trei titluri de campioană (1954, 1957 şi 1961) şi patru Cupe ale RSSM (1955, 1957, 1959 şi 1960).
În clasamentul all-time al campionatului RSSM „agrarienii” ocupă un merituos loc 4, fiind devansați doar de Dinamo Chişinău, Grănicerul Glodeni şi Burevestnik Bender.
În perioada sovietică echipa Institutului a jucat o dată în Cupa URSS şi de trei ori în Cupa URSS rezervată amatorilor, în ediţia 1959 calificându-se în sferturile de finală.
Aceste realizări se datorează în primul rând lui Mihail Sidorov, rectorul de atunci al instituţiei. M. Sidorov a fost un om de ştiinţă de talie unională şi un împătimit al jocului cu balonul rotund, despre care toţi studenţii aveau numai cuvinte de laudă, considerându-l „al doilea tată”.
Printre studenţii-fotbalişti ai Institutului Agricol care ulterior au jucat la Burevestnik/Moldova Chişinău sunt maestrul sportului din URSS, Vladimir Liovkin, Lev Şor, Lazar Burd (în 1973 a fost şeful echipei Nistru Chişinău, care a promovat în Liga superioară a campionatului URSS), Vladimir Cobâleanschi...
La sfârşitul anilor ’50 în campionatul RSSM a jucat şi echipa Institutului Pedagogic Ion Creangă, dar această formaţie n-a reuşit careva performaţe notabile.
În 1962 titlul de campioană a republicii l-a câştigat Universitatea Chişinău, dar acest succes în mare măsură aparţine foştilor jucători de la Institutul Agricol (Vîdîş, Gagarin, Cemberdji, Madatean, Sarkisean), care s-au tranferat la această instituţie.
La sfârşitul anilor ’60 – începutul anilor ’70 în postura de lider al fotbalului studenţesc pe arena republicană s-a aflat echipa Institutului Politehnic ”Serghei Lazo”. Fiind condusă de antrenorul Gheorghe Mocan şi susţinută de rectorul Sergiu Rădăuţanu, această formaţie a caştigat titlul de campioană a RSSM în 1969 şi 1970, şi Cupa RSSM în 1973 (4-2, în finală cu Pişcevik Bender).
Mijlocaşul Ion Caras şi atacantul Victor Stroganov au ajuns în vizorul antrenorilor de la Nistru Chişinău.
În anii ’70 ştafeta „studenţească” din nou a fost preluată de echipa Institutului Agricol, condusă de pe banca tehnică de foştii jucători de la Moldova Chişinău, Vladimir Slavinschi şi Iuri Lukaşciuk. Formaţia n-a putut repeta performaţele predecesorilor săi (în vitrina cu trofee a ajuns doar Cupa RSSM din 1978), dar a obţinul mai multe performanţe pe arena unională, printre care titlul de campioană a URSS rezervat formaţiilor instituţiilor de învăţământ superior în domeniul agriculturii (1976) şi medaliile de argint al prestigiosului turneu „Zolotoi Kolos” (1978). Această echipă l-a lansat în „fotbalul mare” pe Ştefan Vodă, care a jucat ulterior la Nistru Chişinău şi Avtomobilist Tiraspol.
La sfârşitul anilor ’80 – începutul anilor ’90 în prima divizie valorică a campionatului RSSM din nou şi-au făcut apariţia echipele Institutului Pedagogic (1988-1989) şi Politehnic (1990-1991), dar ele n-au reuşit să urce pe podiumul de premiere.
Merită de menţionat şi evoluţia formaţiei ”Tehnicumului” (Colegiului) Republican de Educaţie Fizică din Chişinău, care în anii ’70 era una dintre liderele diviziei secunde. În 1977 şi 1978, TREF chiar a câştigat competiţia, dar a refuzat promovarea.
După obţinerea independenţei, în Divizia Naţională au evoluat două echipe studenţeşti Unisport (pe parcursul anilor s-a mai numit CSS Amocom şi Sportul Studenţesc), patronată de USEFS (1992-1999), şi Politehnica (2002/03, 2006-2008). Cea mai bună performanţă a reuşit-o Unisport în sezoanele 1992 şi 1992/93, când s-a clasat pe locul 5.
Istoria. Fotbalul studențesc din Moldova