La începutul anului 1984 la Uzina V.I. Lenin din Bălți a luat ființă echipa de maeștri (profesionistă) Zarea, care după o pauză de 14 ani urma să reprezinte orașul în campionatul URSS (în perioada 1963-1965, 1967-1968 la competiția unională a luat parte Stroitel, iar în 1969 – Pișcevik).

Trebuie de menționat că la întreprindere deja exista o formație de amatori care evolua la nivel orășenesc (în acel an era campioană en-titre), republican (în anii ’70 – ’80 a jucat în campionatul RSS Moldovenești) și chiar unional (în 1980 a luat parte la Cupa URSS a Sindicatelor: în „șaisprezecimi” a pierdut, în deplasare, la Aragaț Leninakan (în prezent – Șirak-2 Ghiumri) din Armenia cu scorul de 2-3).

Antrenor principal al echipei a fost numit Ivan Danilianț, fost fundaș la Nistru Chișinău în perioada 1977-1981, proaspăt absolvent al Școlii superioare de antrenori de la Moscova. El era secundat de Vladimir Donosian, antrenor la Școala de fotbal din Bălți. Șef al echipei a devenit regretatul Mihail Arsenii, care în această calitate a fost campion și vice-campion al Ligii a II-a a campionatului URSS pe când lucra la Bucovina Cernăuți. Funcția de administrator a ocupat-o Vladimir Oleanschi.

La primul cantonament au fost convocați următorii fotbaliști: portari – Nicolae Cebotari și Nicolae Nastas, fundași – Victor Sericov, Serghei Cebotari, Alexandr Șicov, Leonid Gorbievschi, Ghenadi Colomieț, Alexandr Ippolitov, Anatoli Hlopețchi, mijlocași – Fiodor Cușpeli, Serghei Galagan, Igor Ovcearenco, Andrei Iacovlev (viitorul arbitru FIFA), Alexei Dandara, Petru Sârbu, Igor Lahno, atacanți – Constantin Ciumac, Alexandru Burlac (mulți ani a fost președinte al federației de mini-fotbal și futsal al Republicii Moldova), Iaroslav Paholciuc, Andrei Croitor și Serghei Crivițchi.

După cum a menționat Ivan Danilianț scopul principal al echipei era promovarea tinerelor talente autohtone pentru a ajuta echipa-fanion a republicii, Nistru Chișinău.

Zarea Bălți a fost repartizată în seria a 5-a a Ligii a II-a (a treia divizie valorică) a campionatului URSS din care făceau parte formații din Rusia, Belarus, Țările Baltice (Letonia, Lituania și Estonia) și Moldova (Avtomobilist Tiraspol).

Zarea a debutat în campionat pe data de 2 mai 1984, iar adversară i-a fost cealaltă reprezentantă a Moldovei. În tribunele stadionului din Bălți au luat loc circa 10.000 de spectatori. După 90 de minute de joc scorul a rămas neschimbat, 0-0. Partida a fost arbitrată de E. Școla (Brest, Belarus). Din „11”- le bălțenilor au făcut parte: N. Cebotari, L. Gorbievschi, V. Sericov, A. Șicov, G. Colomieț, A. Ippolitov, P. Sârbu, A. Dandara, I. Lahno, I. Ovcearenco, A. Burlac. Eroul meciului a fost căpitanul echipei Nicolae Cebotari (pe atunci în vârstă de 26 de ani) care în câteva rânduri și-a salvat poarta de goluri ca și făcute. Nu întâmplător el și celălalt căpitan, Alexandr Veriovchin, au fost desemnați cei mai buni jucători ai meciului, învrednicindu-se de cadouri de preț.

Prima victorie Zarea a obținut-o în etapa a 5-a, pe 23 mai, când a învins pe teren propriu echipa belarusă Dinamo Brest, 1-0. Singurul gol a fost marcat de A. Ippolitov în minutul 11. După tur bălțenii ocupau locul 9 cu 16 puncte la activ (Avtomobilist Tiraspol a încheiat prima parte a competiției pe locul 11), pe 22 iulie reușind să obțină cea mai categorică victorie din istoria participării în campionatul sovietic: 6-1 pe teren propriu cu Strela Voronej, Rusia (au marcat P. Sârbu – 3 goluri, A. Ippolitov, C. Ciumac și I. Ovcearenco).

În clasamentul final Zarea a ocupat locul 10 din 18 (34 meciuri, +13=7-14, golaveraj 37-35, puncte – 33), un rezultat foarte bun pentru o debutantă. Tiraspolenii s-au situat cu o treaptă mai sus, acumulând 36 de puncte.

De remarcat și faptul că echipa din Bălți a obținut 3 puncte din 4 posibile (pe atunci pentru victorie se acordau 2 puncte) în disputa cu campioana seriei, Baltika (Kaliningrad, Rusia): 0-0 în deplasare și 3-0 pe teren propriu. Meciul-retur a avut loc pe 11 septembrie, iar golurile au fost marcate de C. Ciumac –2 și P. Sârbu. Până la acea partidă Baltika nu suferise înfrângere în 14 meciuri consecutive. Și echipa care a încheiat turneul pe locul doi, Dnepr (Moghiliov, Bielorusia), a fost bătută acasă de Zarea cu scorul de 3-1 pe data de 8 august.

Iată și jucătorii care au apărat culorile echipei în acel sezon: Alexandr Ippolitov – 34 meciuri jucate (4 goluri marcate), Nicolae Cebotari – 34, Igor Ovcearenco – 33 (6), Leonid Gorbievschi – 32, Petru Sârbu – 31 (9), Constantin Ciumac – 31 (10), Serghei Cebotari – 30, Alexei Dandara – 27 (2), Iaroslav Paholciuc – 26 (1), Alexandr Șicov – 25, Serghei Galagan – 24 (2), Alexandru Burlac – 23 (1), Ghenadi Colomieț – 20, Igor Lahno – 19, Victor Sericov – 16, Andrei Iacovlev – 13 (1), Vladimir Muntean – 12 (1), Andrei Croitor – 10, Valeri Cernețchi – 9, Serghei Crivițchi – 4, Nicolae Nastas – 1.

Sezonul 1985 a fost cel mai reușit din istoria participării echipei Zarea Bălți în campionatul Uniunii Sovietice. Elevii lui Ivan Danilianț au ocupat locul 7 din 16 (30 meciuri, +12=7-11, golaveraj 41-34, puncte – 31). Avtomobilist Tiraspol s-a clasat pe locul 9 cu 30 de puncte la activ. Echipa au obținut 5 victorii la scor, iar câștigătoarea seriei, Atlantas (Klaipeda, Lituania), a fost surclasată la Bălți cu 4-0 (!).

Înaintea și pe parcursul campionatului de la Nistru Chișinău la Zarea au fost transferați 10 jucători: portarul Sergiu Botnăraș, fundașii Emil Caras, Alexandr Țîsari, Serghei Sosnovschi, mijlocașii Alexandru Mațiura, Igor Tiunnicov, Serghei Coșciug, Roman Mamaevschi, Oleg Pronicev, atacantul Vaghif Kuliv. În iulie de la Avtomobilist Tiraspol a venit fundașul Victor Russu. După ce la mijlocul sezonului la Nistru a plecat Nicolae Cebotari de la Grănicerul Glodeni s-a transferat portarul Valeri Ivanov.

Iată și ceilalți jucători care au evoluat pentru Zarea în acea ediție: fundașii – Alexandr Șicov, Serghei Cebotari, Igor Ovcearenco, Valeri Cernețchi, Alexandr Ippolitov, Serghei Sosnovschi, mijlocașii –Alexei Dandara (golgheterul echipei cu 9 reușite la activ), Serghei Calistru, Vladimir Hariton, Petru Sârbu, Vadim Grecul, Serghei Galagan, Alexandr Hrapov, Alexandr Vîblov, atacanții – Constantin Ciumac, Alexandru Burlac, Iaroslav Paholciuc.

După încheierea sezonului au survenit schimbări în conducerea echipei. În locul lui Ivan Danilianț (după o escală la Nistru Chișinău el a preluat conducerea echipei Textilșcik Tiraspol pe care a promovat-o în Liga I în anul 1989) l-a cârma echipei a fost instalat Grigore Ianeț (discipol al școlii de fotbal din Orhei, care alături de Anatol Teslev a devenit campion european de juniori în 1966). Antrenor secund a fost numit Mihail Novac.

Din păcate, în sezonul 1986 Zarea a avut o evoluție modestă, ocupând locul 14 din 16 (30 meciuri, +7=10-13, golaveraj 20-35, puncte – 24). Golgheter a fost Vaghif Kuliv care a marcat doar 4 goluri. Au debutat la echipă portarul Igor Voșciatinschi, fundașii Veaceslav Semionov, Oleg Coleadin, Oleg Vâja, Anatoli Hlopețchi, mijlocașii Eduard Crețu, Anatoli Ianeț, atacanții Vitali Dzigovschi, Anatoli Gusan, Oleg Oboroc.

Ceva mai bine au mers lucrurile în 1987 când echipa condusă de pe banca tehnică de Eduard Danilov (fost atacant al celebrei Burevestnik Chișinău care în 1956 a ocupat locul 6 în campionatul URSS) s-a clasat pe locul 12 din 18 (34 meciuri, +10=8-16, golaveraj 35-44, puncte – 28). Golgheter a fost Constantin Ciumac (8 reușite), iar dintre debutanți să-i menționăm pe: fundașii Boris Berezovschi, Igor Gumeniuc, Iuri Burlaca, Oleg Sirotiuc, Victor Trostinețchi, mijlocașii Serghei Șevcenco, Vladislav Ivancenco, Veaceslav Maxim, atacanții Alexandru Spiridon, Iurie Arcan, Vladimir Dijovschi, Igor Mihăiescu.

Cea mai nereușită evoluție în campionatul URSS Zarea a avut-o în ediția 1988 când a ocupat locul 16 din 18 (34 meciuri, +6=11-17, golaveraj 28-60, puncte – 23). Echipa a fost nevoită să dispute meciurile de menținere/promovare în campionatul Uniunii Sovietice contra campioanei Moldovei din acel an, Tighina Bender. Bălțenii și-au păstrat locul pe arena unională după ce au repurat victoria în dublă manșă, 5-0 și 1-3.

În 1989 formația din nordul republicii a ocupat un loc la mijlocul clasamentului (11 din 22): 42 meciuri, +17=10-15, golaveraj 49-47, puncte – 44. Antrenori principali au fost ucrainenii Roman Pocora (în tur) și Mihail Duneț (în retur). Dintre noii jucători să-i menționăm pe portarul Nicolae Cebotari (revenit de la Bucovina Cernăuți), fundașii Iuri Milicenco, Iaroslav Casperschi, Anatoli Tcaciuc, Vladimir Slavinschi, Stanislav Zinikovici, Marin Livădaru, mijlocașii Iaroslav Bobîleak, Iuri Gamarț, Nicolai Kolesov, Valeri Goroșinschi, Serghei Lactionov, Vladimir Gaidamașciuc, atacanții Iuri Adamenco și Victor Mudrîi.

În sezoanele 1990 și 1991, Zarea Bălți a evoluat în Seria Vest a Ligii a II-a, ocupând locurile 11 (42 meciuri, +15=12-15, golaveraj 52-52, puncte – 42), respectiv 14 (42 meciuri, +16=7-19, golaveraj 63-82, puncte – 39) din 22 de participante. În 1990 golgheter pentru al treilea an consecutiv a devenit Alexandru Spiridon (în 1988 – 11 reușite, în 1989 – 15, iar în 1990 – 19), iar în 1991 cel mai bun marcator a fost Victor Sahno (18 goluri). Funcția de antrenor principal în 1990 a exercitat-o Mihail Duneț (ajutat de Vasile Ganea), iar în 1991 – Vladimir Bulgakov (secundat de Serghei Dobrovin și Vladimir Oleanschi).

Jucătorii reprezentativi care au apărat culorile clubului în acești doi ani au fost: poratrii Vasile Coșelev, Nicolae Cebotari, Andrei Albu, Iuri Panfilov, fundașii Anatoli Saulevici, Vladimir Slavinschi, Alexandr Isaev, Oleg Sirotiuc, Vladimir Bessarab, Nicolae Panu, mijlocașii Valeri Goroșinschi, Iaroslav Bobîleak, Vladimir Gaidamașciuc, Igor Mihăiescu, Vladislav Pocotilo, Serghei Berco, Marin Spânu, Eduard Valenco, Igor Cozelco, atacanții Alexandru Spiridon, Victor Muravschi, Iuri Adamenco, Victor Sahno, Iuri Iaroșenco, Ivan Pasecinic, Grigore Batici (golgheterul formației Nistru Chișinău, cea care a promovat în Liga superioară a campionatului URSS din 1982), Dmitri Belous, Ghenadie Sidenco, Alexandr Ciudac.