Satul Ghidighici este o localitate situată în municipiul Chişinău. Are o populaţie de circa 5.000 de locuitori, iar distanţa directă pâna în oraşul Chişinău este de 8 km. Această localitate a apărut în anul 1610. Din 1989 satul Ghidighici a trecut în subordinea administrativă a municipiului Chişinău, pretura Buiucani.
Pe arena republicană formația Rapid Ghidighici pentru prima dată și-a făcut apariția în ultima ediție a campionatului RSS Moldovenești. În sezonul de toamnă a anului 1991 echipa din suburbia Chișinăului a ocupat locul 7 în seria Centru a Diviziei C (al treilea eșalon valoric al fotbalului moldovenesc).
În anii ’90 formația din Ghidighici a participat în campionatul Republicii Moldova de 3 ori. În ediția 1992/93 Rapid a ocupat ultimul loc, al 12-lea, în Divizia B, seria Centru. În 1994/95 și 1998/99 echipa a purtat numele Catalan Ghidighici și a ocupat locul 11 (din 14), respectiv, 12 (din 14) în Divizia B, seriile Centru și Sud.
Pe 23 august 2005 la iniţiativa omului de afaceri Victor Ostap, susţinut de Ion Poalelungi, Viorel Guţan şi Alexei Ganja a fost reînființat clubul de fotbal Rapid Ghidighici. Primul antrenor al echipei a fost numit Victor Afanasiev. Anume el a selectat fotbaliştii care au apărat culorile clubului în sezonul de debut în Divizia A (2005/06), la finalul căruia formaţia s-a clasat pe locul 6 din 15 participante.
Ediţia următoare Rapid a încheiat pe locul secund (la un singur punct de câştigătoarea competiţiei, Zimbru-2 Chişinău), reuşind promovarea în eşalonul superior al fotbalului moldovenesc.
Sezonul 2007/08 a fost unul plin de suspans pentru echipa din Ghidighici. După 16 meciuri disputate (cu următoarea linie de clasament: 6 victorii, 4 egalităţi, 6 înfrângeri, golaveraj 19-15, 22 puncte) preşedintele clubului, Victor Ostap, a luat decizia să retragă formaţia din campionat în semn de protest faţă de arbitrajul ostil. Astfel, toate rezultatele de până atunci obţinute de echipă au fost anulate.
În vara anului 2008 Rapid Ghidighici a fuzionat cu formaţia CSCA-Steaua Chişinău, primind denumirea CSCA-Rapid şi locul în Divizia Naţională. La finalul sezonului 2009/10 „jaguarii” (porecla echipei) au ocupat un onorant loc 6 din 12 participante.
În 2010 echipa a revenit la denumirea iniţială – Rapid, dar peste un an a semnat un nou parteneriat cu Clubul Sportiv Central al Armatei şi a primit titulatura CSCA-Rapid Ghidighici pe care a purtat-o până în 2012.
Victor Ostap, preşedintele „roş-albaștrilor”, a făcut investiții și în infrastructură. Astfel, baza sportivă de la Ghidighici dispunea de 3 terenuri cu iarbă naturală şi unul cu suprafaţă artificială. Tot aici se construia sediul central al clubului, care urma să fie dotat cu săli specializate conform standardelor internaţionale, precum şi un hotel pentru jucători.
În sezonul 2011/12 echipa din Ghidighici a ocupat penultimul loc în campionat (11 din 12), dar a ajuns în finala Cupei Moldovei.
În optimile de finală CSCA-Rapid a învins Academia-UTM Chişinău 2-1 (Manaliu 38, Bacal 62 / Triboi 90+1), iar în sferturile de finală pe Nistru Otaci 2-1 (Omerbegovic 1, Odwog 90+1 / Burghiu 90+3).
În semifinale „roș-albaștrii” au produs surpriza, eliminând cea mai titrată formație moldovenească, Sheriff Tiraspol. După 120 de minute de joc scorul a fost egal, 1-1 (Pașcenco 88 / Samardzic 49), astfel, au urmat loviturile de departajare. Eroul meciului a fost portarul Vladimir Livşiţ care a apărat loviturile executate de Alexandar Pesic și Vaja Tarhnişvili.
Meciul decisiv s-a disputat pe 27 mai 2012, la Orhei, și a opus echipele Milsami-Ursidos Orhei și CSCA-Rapid Ghidighici. A fost una din cele mai scandaloase finale ale Cupei Moldovei. Centralul Ghenadie Sidenco din Bălţi n-a validat un gol perfect valabil marcat de rapidiști și meciul s-a încheiat cu scorul de 0-0. La loviturile de departajare mai buni s-au dovedit a fi orheienii, 5-3.
Iurie Osipenco, antrenorul „roș-albaștrilor” a utilizat în acea partidă următorii jucători: Vladimir Livşiţ, Dumitru Bacal, Marc Gouiffe a Goufan (căpitan), Vasile Rusu, Stanislav Luca (102, Alexandru Tofan), Boris Ofadim Odwong (118, Alexandru Maxim), Chidi Ebuzoeme (68, Alexandru Paşcenco), Oleg Clonin, Denis Omerbegovic, Daniel-Ionuţ Barna, Andrei Bugneac (eliminat de arbitrul Sidenco în minutul 107).
În ediția 2012/13 Rapid Ghidighici a realizat cea mai bună performanţă în campionat – locul 5 din 12 competitoare. Însă deja în sezonul următor s-a retras din campionat după 19 etape jucate.
Pe parcursul existenţei sale „roş-albaștrii” au fost conduşi de pe banca tehnică de o serie de antrenori de valoare din fotbalul moldovenesc: Victor Afanasiev, Sergiu Sârbu, Igor Oprea, Sergiu Dubrovin, Vlad Goian, Sergiu Secu, Petru Efros, Iurie Osipenco. Dar și de peste hotare: Spiridon Niculescu și Ionel Ganea (România), Pavel Iriciuk (Ucraina), Volodimir Liutîi (Ucraina). Culorile clubului au fost apărate de aşa jucători reprezentativi, cum sunt Denis Romanenco, Maxim Cebotari, Andrei Cojocari, Anatol Stăvilă, Iurie Romaniuc, Maxim Franţuz, Iurie Livandovschi, Vitalie Manaliu, Denis Calincov, Sergiu Istrati, Denis Rusu, Sergiu Diaconu, Vladimir Livşiţ, Alexandru Leu, Oleg Clonin, Dumitru Bacal, Stanislav Luca, Ion Arabadji, Mihai Moraru, Alexandru Tofan, Gheorghe Ovseannicov, Vadim Bolohan sau Vitalie Plămădeală.
FRUMOASELE NOASTRE DUMINICI. RAPID GHIDIGHICI