Gunter Mast: Marketingul reprezintă "arta și știința de a vinde".

La 2 ani după ce Pele câștiga a treia Cupă Mondială, iar lumea nu mai avea niciun dubiu că fotbalul brazilian este cel mai tare de pe planetă, doi ”nebuni” din Germania semnau un contract, care avea să revoluționeze fotbalul. 

Jägermeister și Braunschweig. Aceste denumiri nu spun mare lucru microbiștilor din secolul 21. Dar ele joacă un rol important în istoria fotbalului.

Acum 50 de ani pe tricourile echipelor de fotbal era printat doar numărul și logoul clubului. Dar într-o zi, în 1972, afaceristul german Gunter Mast le-a propus celor de la echipa Eintracht Braunschweig să-i reclameze afacerea de familie, lichiorul Jägermeister.

Grație acestei înțelegeri, cluburile din Bundesliga au ajuns astăzi să încaseze zeci de milioane de euro! În 2006, în premieră, veniturile cluburilor germane, doar din reclama de pe tricouri au depășit 100 de milioane de euro. Iar anul trecut, cifra a ajuns la 180 de milioane.  

Bayern Munchen încasează 30-35 milioane de euro anual de la Deutsche Telekom, Borussia Dorthmund – 20 milioane de la concernul Evonik, Schalke – 20 de la Gazprom.  

Revenim la istorie. În 1967 echipa Wormatia Worms din liga secundă a fost prima formație germană, care și-a printat logoul sponsorului pe tricourile de joc. Clubul a semnat un parteneriat cu compania americană Caterpillar, filiala căreea se afla la Manheim, pentru suma de 5 mii de mărci. Și-au brănduit 3 rânduri de echipament și au jucat așa… 3 meciuri. Fără să vrea, Wormatia a făcut o mini-revoluție în comercializarea fotbalului. Federația germană a interzis, însă, rapid reclama pe tricouri, motivând asta prin daunele aduse imaginii fotbalului… 

Și acum, la eroul nostru. Gunter Mast, un bișnițar din Braunschweig, nu iubea fotbalul, dar considera Bundesliga o platformă uriașă pentru publicitate. 

În 1972, Eintracht Braunschweig, unul dintre cluburile fondatoare ale Bundesligii era la un pas de desființare, din lipsă de bani. Președintele echipei era prieten bun cu Gunter Mast și i-a cerut acestuia ajutor. Mast a fost de acord, dar cu condiția ca logoul băuturii Jägermeister să fie printat pe tricourile de joc. 

Iar ca să poată ocoli regulamentul cei doi au apelat la o șmecherie. Au plasat logoul firmei de lichior (un cerb) în interiorul logoului clubului (de unde au eliminat leul).  

”Pentru 800 de mii de mărci în 5 ani, acționarii clubului erau gata să bage tot zooparcul pe siglă”, își amintea Mast.

Noul logo a fost printat pe centrul tricourilor și a fost prezentat Federației. Despre banii încasați nu s-a spus nimic. Federația, însă, oricum a refuzat să înregistreze echipamentul, iar Mast s-a adresat în instanță. Procesul a durat 3 luni și a fost câștigat de club. DFB a recunoscut logoul, dar a reglementat dimensiunea: nu mai mare de 14 cm. 

Eintracht a devenit dușmanul nr.1 al fotbalului german. Celelalte cluburi îi considerau pe cei din Braunschweig manipulatori, iar unii arbitri măsurau cu rigla dimensiunea logoului de pe tricouri. 
”Vor să transforme campionatul într-un mare bar! Este concurență inegală!”, strigau oamenii de fotbal. Toată lumea vorbea despre Eintracht Braunschweig. 

Canalele TV nu dădeau din principiu rezumatele meciurilor cu participarea ”cerbilor”, iar pozele din ziare apăreau cu logoul blurat. În paralel veniturile companiei Jägermeister au crescut de 4 ori...

Dar Gunter vroia la club un nume mare de jucător, care să se asocieze cu imaginea companiei sale. Astfel, în 1977 l-a transferat de la Real Madrid pe Paul Breitner pentru fabuloasa sumă la acea oră - 1,6 milioane de mărci – record absolut al campionatului Germaniei. 

Apropo, pe 30 octombrie 1973, DFB a permis oficial cluburilor să printeze reclama pe tricouri. Peste câțiva ani toate cluburile din Bundesliga aveau sponsori. Hamburg, cu banii de la Hitachi, l-a transferat pe Kigan și a câștigat campionatul. 

La începutul anilor 80 trendul a fost preluat și de celelalte campionate de top din Europa: Italia, Spania, Anglia.