• Fii alături de Echipa Țării

Comitetul Național Olimpic și Sportiv, la a 30-a aniversare!

29 ian 2021 de Andrei Prodan

Pe 29 ianuarie Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova sărbătorește 30 de ani de la fondare. De menționat că la înființarea CNOS au contribuit și oamenii de fotbal. Din prima componență a CNO au făcut parte Petru Comendant, pe atunci secretar general al FMF, și Ion Caras, antrenorul echipei Tighina Bender și al naționalei Moldovei. Cu ocazia jubileului, Federația Moldovenească de Fotbal a expediat un mesaj de felicitare și urări de bine pe adresa CNOS!

 

Felicitându-i pe colegii de la CNOS vă prezentăm un scurt istoric al fondării acestei organizații.

La sfârșitul anilor ’80 ai secolului trecut în Uniunea Sovietică a început procesul de dezintegrare. Perturbaţiile social-politice s-au răsfrânt și asupra Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM), care pe atunci era parte componentă a URSS. În noile condiții istorice create de politica de ”perestroika” (restructurare) și ”glasnost” (deschidere), la 27 august 1989 are loc Marea adunare națională care impune adoptarea, la 31 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și revenirea la alfabetul latin. La 23 ianuarie 1990 Parlamentul de la Chişinău adoptă Declaraţia suveranităţii RSSM, iar la 25 februarie 1990 au loc primele alegeri democratice pentru Sovietului Suprem al RSSM.

 

În primăvara aceluiași an a fost creat un grup de inițiativă format din sportivi, antrenori, funcţionari din sfera sportului, reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă care şi-a pus drept scop să convoace Congresul constituant al Comitetului Naţional Olimpic (CNO) al Moldovei.

 

Alexandru Gheorghiță

Unul din principalii promotori ai ideii creării structurii olimpice independente a fost ziaristul Alexandru Gheorghiță. Anume el a lansat ideea, a pregătit şi a prezentat toate demersurile juridice pentru fondarea şi recunoaşterea CNO al Moldovei atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. În acest scop el s-a deplasat în România, Georgia (țară care a creat comitetul olimpic în 1989), Ţările Baltice (Letonia și Lituania au început procesul de reînființare a comitetelor olimpice încă în 1988, iar Estonia în 1989), pentru a se documenta şi a analiza modul de funcţionare a acestor organisme în ţările respective.

 

La 23 iunie 1990 parlamentul de la Chișinău adoptă declarația suveranității RSS Moldova.

În toamnă opt membri ai grupului de iniţiativă (Petru Caduc, Tudor Casapu, Petru Comendant, Gheorghe Cuharschi, Alexandru Gheorghiţă, Valentin Guţu, Nicolae Juravschi și Nicolae Piatac) au adresat un ”Apel către Parlament, Guvern, formaţiunile obşteşti, intelectualitate, către toate forţele patriotice ale republicii” şi publicat în nr. 279 al ziarului ”Moldova Suverană” din 29 noiembrie 1990, în care printre altele se menționa:

 

Parte integrantă a renaşterii naţionale, mişcarea olimpică urmează să asigure în perspectivă suveranitatea Moldovei în domeniul sportului prin contactele nemijlocite cu străinătatea, adică prin evoluţia cluburilor şi reprezentativelor noastre independente la competiţiile internaţionale de mare anvergură.

Nu ne va fi deloc uşor, deaceea dorim să credem că vom fi susţinuţi în momentele decisive ale devenirii noastre ca subiect al sportului internaţional. Ni s-a oferit şansa istorică să implantăm olimpismul în spiritualitatea poporului nostru şi nu avem dreptul să o ratăm.

La ora actuală membrii grupului de iniţiativă se ocupă de pregătirea lucrărilor Congresului de constituire a Comitetului Naţional Olimpic. (...)

Apelăm la toţi oamenii de bună credinţă din republică să susţină mişcarea pentru crearea Comitetului Naţional Olimpic din Moldova. Lucrările congresului de constituire sînt programate pentru jumătatea a doua a lunii decembrie. Timpul ne-a încredinţat misiunea să deschidem o nouă etapă istorică în sportul moldovenesc”.

 

La 10 decembrie 1990 a avut loc adunarea grupului de iniţiativă, la care au asistat 20 de delegaţi cu drept de vot, pentru constituirea CNO.

Anul 1991. Prima componență a CNO din Republica Moldova.

Congresul de constituire a CNO al Moldovei s-a desfășurat la 29 ianuarie 1991 în incinta Teatrului „Luceafărul” din Chişinău. Au participat 178 de reprezentanţi ai federaţiilor şi asociaţiilor sportive, ai oraşelor şi raioanelor, formaţiunilor obşteşti din republică, care au votat unanim înființarea CNO și au ales prima componenţă a CNO în număr de 57 de persoane, dintre care 23 de membri ai Comitetului Executiv.

La postul de preşedinte al CNO au fost înaintați Efim Josanu şi Valentin Guţu, care ulterior şi-a retras candidatura. Astfel, preşedinte al CNO al Moldovei a fost ales Efim Josanu, vicepreşedinţi – Valentin Guţu şi Alexandru Gheorghiţă, secretar general Nicolae Ambrosie.

 

La 23 iunie 1991, în ziua când a fost adoptată denumirea Republica Moldova, pentru prima dată a fost marcată Ziua Mondială Olimpică. CNO al Moldovei era la început de cale și a încercat să atragă în mișcarea olimpică mase largi ale populației. La Chișinău, pe arterele rutiere centrale, a fost organizată o cursă de alergări cu lungimea de 5 km., la care au participat circa 500 de atleți. Și-au dat concursul alergători nu numai din capitală, ci și din provincie. Premiul pentru cea mai numeroasă echipă de la sate a revenit sportivilor din raionul Hâncești. N-au fost uitați dici amatorii sportului cu dizabilități. Pentru ei, în incinta stadionului Republican, a fost organizată o competiție specială, iar sponsorii au oferit numeroase premii.

În prezent, de Ziua Mondială Olimpică în întreaga țară se desfășoară diverse acțiuni cu caracter de masă, menite să promoveze idealurile olimpice în mijlocul populației.

 

La 27 august 1991 Republica Moldova și-a declarat independența, iar la 26 decembrie 1991 URSS și-a încetat oficial existența.

La 9 martie 1992 CNO al Republicii Moldova a fost recunoscut provizoriu de Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și confirmat definitiv la 24 septembrie 1993.

În aprilie 1992, Republica Moldova a fost vizitată de Juan Antonio Samaranch, președintele CIO. A doua vizită a șefului olimpismului mondial a avut loc în mai 1999. J. A. Samaranch a participat la inaugurarea Aleei Atleților Olimpici de pe actualul bulevard Gr. Vieru. Pentru meritele sale în dezvoltarea sportului și mișcării olimpice J. A. Samaranch a fost decorat cu ”Ordinul Republicii”, cea mai importantă distincție din țara noastră.

 

Anul 1992. Prima vizită la Chișinău a lui Juan Antonio Samaranch, președintele CIO

 

DOCUMENTE ANEXATE

Scrisoare de felicitare CNOS