Astăzi, 1 iunie, se împlinesc 110 ani de nașterea celebrului antrenor și om de fotbal, Arcadie Hofman. 

A fost unul dintre cei mai buni jucători ai formaţiei Macabi Chişinău.

Pe timpul secviciului militar a fost invitat la Macabi Bucureşti, unde între 1939 și 1940, a jucat în divizia secundă în aceiaşi serie cu Macabi Chişinău şi Traian Tighina.

În sezonul 1938-1939 a fost la un pas de promovare în prima ligă valorică a campionatului din România. Formaţia lui Arcadie a ocupat locul doi în seria I, cu 27 de puncta, la o victorie de câştigătoarea Unirea Tricolor.

În toamna lui 1938, după şuturile lui Hohman, au avut de suferit portarii formaţiilor Luceafărul Bucureşti, Turda Bucureşti, Franco-Româna Brăila, Unirea Tricolor Bucureşti, Prahova Ploieşti și CFR Bucureşti. Nu a reușit să marcheze doar cu Dacia Unirea şi A.S Constanţa. 

În timpul aflării la Bucureşti a terminat şcoala de antrenori la Facultatea de educaţie fizică. În vara lui 1940 revine la Chişinău. Cu el au mai venit şi alţi fotbalişti de origine evreiască, ei fiind iniţiatorii fondării clubului Dinamo Chişinău.

Odată cu începutul războiului, se refugiază la Harkov, unde a făcut serviciul militar la Școala de grăniceri din acest oraş ucrainean. În 1944, școala este transferată la Tașkent, unde joacă fotbal pentru Dinamo din localitate, sub bagheta cunoscutului fotbalist rus Mihail Butusov. Mai târziu, şcoala este transferată la Alma Ata, Kazahstan, unde a plecat şi Hofman.

A jucat pentru Dinamo Alma Ata în Campionatul URSS, Seria Asia Mijlocie. Din 1950 devine jucător–antrenor al acestei formaţii (mai târziu ”botezată” Lokomotiv).

O accidentare severă a făcut ca în 1956 să se lase definitiv de fotbal.

A fost unul dintre cei mai onoraţi oameni de fotbal din Kazahstan.

Mulţi ani a ocupat postul de preşedinte al Federației de Fotbal din Kazahstan, fiind primul preşedinte al FF din această țară. A fost membru al conducerii Federaţiei Unionale de Fotbal a URSS.

Din 1957 și până în 1978 a fost antrenor principal şi directorul Şcolii Republicane de Fotbal din Alma Ata.

Este supranumit ”Patriarhul fotbalului din Kazahstan”.

A decedat în anul 2009, iar în 2010, în memoria lui, a fost inaugurată o placă comemorativă la stadionul din oraşul Alma Ata.

Foarte bine l-a caracterizat pe Arcadie Hohman ”patriarhul” clubului Spartak Moscova, Nicolae Starostin, în cartea sa “Fotbal printre decenii” (Футбол сквозь годы). Starostin a fost deportat după război şi a petrecut câţiva ani din viață în Kazahstan.

Fragment din carte:

“-Volodea, cine este omul acesta?

- Este Hofman, fost atacant central al selecţionatei României. (Notă: De fapt Hofman nu a jucat niciun meci pentru naţionala României, jucând doar pentru selecţionata evreiască din România).

Aşa l-am cunoscut pe Arcadie Volfovici Hofman, cetăţean al României, care la sfârşitul războiului, benevol a hotărât să rămână în URSS, însă fiind primit “sufleteşte”, a fost deportat în Asia Mijlocie. A fost una dintre cele mai plăcute cunoştinţe din viaţa mea.

Prin cunoştinţele sale şi nivelul său intelectual, Hofman se evidenţia printre antrenorii noştri – un aşa antrenor nu cred să fi putut găsi. Pe jucători îi numea întotdeauna “dumneavoastră”. “Igor, aţi făcut aici o greşală. Alexei, de ce aţi alergat încolo?”

Să auzi aceasta, părea ciudat, dar avea un efect uimitor. Autoritatea lui era enormă.

Înalt, cu faţa plină de pistrui şi destul de greoi, avea o tehnică desăvârşită. Cu o greutate de 85 kg, putea pe o palmă de gazon să dribleze 2-3 jucători tineri. Lucram eu cu dânsul, desigur diferit, dar aveam aceiaşi concepţie despre fotbal. Antrenor principal era Arcadie Volfovici, însă niciodată pe parcursul anilor de activitate nu a accentuat acest lucru. El considera că un om deştept trebue să meargă la compromis, iată de ce nu au apărut între noi conflicte. Şi nu pentru că ambii eram deştepţi, dar pentru că el era mai înţelept. Datorită lui mi-am făcut în Kazahstan mulţi prieteni. Chiar şi formaţia Kayrat Alma Ata mi-a devenit mai apropiată…”, a scris Nicolae Starostin.