Competiţii

MECIURILE DE BARAJ DE-A LUNGUL TIMPULUI

News Details
Text

Vineri, cu Andrei Prodan

Sâmbătă, 16 noiembrie, începând cu ora 13.00, la Hânceşti, va avea loc meciul de baraj pentru promovarea în Divizia Naţională, în care se vor confrunta formaţiile Codru Lozova (locul 8 în DN) şi Spartanii Selemet (locul 3 în Divizia A). Nu este pentru prima oară când microbiştii moldoveni vor asista la o asemenea dispută. Astăzi vreau să vă povestesc despre toate meciurile de baraj înregistrate în fotbalul nostru.

Istoria meciurilor de baraj în fotbalul moldovenesc este mult mai amplă decât s-ar crede. Anul acesta s-au împlinit 70 de ani de la prima lor atestare.

După cum se ştie, echipele noastre au început să participe în campionatul Uniunii Sovietice, începând cu anul 1946.

Conform regulamentului campionatului URSS din 1949 cea mai slab clasată formaţie a fiecărei republici unionale urma să dispute meciuri de baraj pentru a-şi menţine locul în campionatul sovietic.

Singura reprezentantă a fotbalului moldovenesc în competiţia unională pe atunci era Dinamo Chişinău. Campioană a RSS Moldoveneşti a devenit Burevestnik Bender, formaţie puternică, în componenţa căreia evoluau fotbalişti, care aveau experienţa participării în campionatul României (în 1938, Traian Tighina a fost campioana Ligii de Est a Diviziei C, evoluând ulterior doi ani în Divizia B).

Pe 7 septembrie 1949, tighinenii au învins dinamoviştii pe teren propriu cu scorul de 1-0. Returul s-a disputat la 12 octombrie, pe stadionul „Dinamo” din Chişinău. Nimeni nu credea în victoria oaspeţilor, însă Burevestnik a învins cu un neverosimil 6-3 şi a obţinut dreptul să participe în campionatul URSS.

Astfel, în anul 1950, în campionatul Uniunii Sovietice urma să evolueze formaţia Burevestnik Bender. Dar cum putea rămâne capitala fără echipă în competiţia unională, în detrimentul unei formaţii din provincie? În urma unor jocuri de culise a fost luată hotărârea de a înfiinţa o nouă formaţie – Burevestnik Chişinău, pe baza echipei Burevestnik Bender, cu cooptarea celor mai buni jucători de la Dinamo Chişinău şi a cluburilor din Moscova.

În următorii doi ani Burevestnik Chişinău şi-a confirmat superioritatea, învingând lejer campioanele republicane: în 1950 pe Krasnoe Znamea (= Steagul Roşu) Chişinău cu 7-2 şi 3:1, iar în 1951 pe Krasnaia Zvezda (= Steaua Roşie) Tiraspol cu 8:0 şi 3:2.

A urmat o pauză de doi ani când meciurile de baraj nu s-au disputat.

Însă în 1954 Burevestnik a întâlnit o adversară mult mai puternică, echipa Institutului Agricol din Chişinău. În primul meci „agrarienii” au învins cu scorul de 2-1 după care, din câte ştiu, au primit indicaţii să „o lase mai moale” şi au cedat în retur 0-3. Deoarece nu se lua în consideraţie diferenţa de golaveraj trebuia să se dispute meciul decisiv, participarea la care echipa Institutului Agricol a refuzat-o. Astfel, Burevestnik şi-a păstrat locul în campionatul unional.

Probabil mulţi microbişti moldoveni încă îşi amintesc de meciurile de baraj din anul 1988, în care s-au întâlnit Zarea Bălţi şi Tighina Bender. Bălţenii urmau să-şi confirme dreptul de a participa în continuare în campionatul URSS în confruntarea cu campioana RSSM. Pe 11 noiembrie, Zarea a învins pe teren propriu cu un categoric 5-0 (au marcat: Dzigovschi – 2 goluri, Spiridon, Mihăescu şi Gaidamaşciuc) şi practic au decis soarta „duelului”. Pe 13 noiembrie, Tighina şi-a luat revanşa, învingând cu 3-1 (la începutul reprizei secunde scorul era 3-0 şi gazdele încă sperau la o minune). În pofida înfrângerii, prin decizia forului de specialitate unional, Tighina Bender de asemenea a obţinut dreptul să joace în campionatul URSS-1989.

 

EPOCA MODERNĂ

N-a dus lipsă de meciuri de baraj pentru promovare-retrogradare nici campionatul Republicii Moldova.

Chiar în sezonul de primăvară 1992, cel de debut al Diviziei Naţionale, care pe atunci se numea Superliga, au avut loc meciuri de baraj. De fapt, în loc de două partide s-a disputat una singură. Mai mult, echipa care a pierdut barajul a fost admisă în eşalonul valoric superior.

Dar s-o luăm de la început. După încheierea ediţiei din primăvara lui 1992, echipele clasate pe ultimele două locuri (11 şi 12) în Superligă urmau să joace cu formaţiile de pe locurile 4 şi 5 din Divizia A. Astfel, Cristal Făleşti a învins echipa Tricon Cahul, după executarea loviturilor de departajare, 7-6 (în timpul regulamentar scorul a fost egal, 2-2), iar Constructorul Leova nu s-a prezentat la meciul de pe teren propriu (!) împotriva lui Nistru Cioburciu. Cu toate că a pierut barajul, Tricon a obţinut foaia de calificare în prima divizie, fiindcă formaţia Valeologia Chişinău, ocupanta locului secund în Divizia A, nu a fost admisă, din cauza lipsei condiţiilor de evoluare în eşalonul de „elită” al fotbalului moldovenesc (n-a trecut un fel de licenţiere din zilele noastre).

Următorul baraj de promovare-retrogradare a fost programat în sezonul 1995/96. Surprinzător, Torentul Chişinău (locul 13 în DN) a cedat în faţa echipei CSA Victoria Cahul cu scorul de 2-3. Nistru Cioburciu nu s-a prezentat tot pe teren propriu în faţa echipei Attila Ungheni. În aceste condiţii amele echipe din eşalonul inferior au promovat în Divizia Naţională.

Peste un an, în sfârşit, s-au disputat ambele meciuri de baraj. FMF a hotărât să reducă numărul echipelor din Divizia Naţională de la 16 la 14. Astfel, au retrogradat direct ultimele patru clasate. Formaţiile de pe locurile 11 şi 12 urmau să joace barajul. Pe locul 12 s-a clasat CSA Victoria Cahul. Dar prin decizia Biroului federal al FMF, ea şi-a păstrat locul în prima divizie după ce la 11 octombrie 1996 autobuzul în care se deplasa echipa a nimerit într-un accident rutier. În aceste condiţii la baraj a mers echipa de pe locul 10, Codru Călăraşi. Ghinionişti, călărăşenii au pierdut în prelungiri (1-2) în faţa echipei Stimold-MIF Chişinău, în timp ce o altă reprezentantă a Diviziei Naţionale, Agro Chişinău, a învins fără emoţii echipa Răut Orhei cu scorul de 5-2.

„Agrarienii” şi-a păstrat locul în prima ligă valorică şi după ediţia 1997/98, câştigând meciurile barajului de promovare-retrogradare cu Energetic Dubăsari (2-0 şi 7-1).

Un caz inedit a avut loc la finalul sezonului 1998/99. Nistru Otaci, echipa patronată de Vasile Traghira, s-a retras din campionat, după 15 meciuri jucate. Rezultatele de până atunci au rămas în vigoare, echipa suferind înfrângeri tehnice în partidele rămase de disputat şi clasându-se în final pe ultimul loc.

Deoarece Migdal-UASM Carahasani (locul 4 în Divizia A) a refuzat să participe la meciurile barajului de promovare în Divizia Naţională, Unisport Chişinău şi-a păstrat locul în prima ligă valorică, pe care ulterior l-a vândut echipei Nistru Otaci, care urma să retrogradeze direct.

În ediţia 1999-2000 Nistru a jucat sub denumirea Nistru-Unisport, iar Unisport Chişinău a continuat să evolueze în Divizia A.

După sezonul 2000/01 iarăşi înregistrăm un refuz de a juca barajul de promovare. De această dată Haiduc-Sporting USM Chişinău (locul 7 în DN) a abandonat în faţa echipei Petrocub-Condor Sărata Galbenă (locul 3 în Divizia A). Apropo, în sezonul următor echipa şi-a schimbat numele în FC Hânceşti.

În 2002, după disputarea barajului a părăsit eşalonul de elită o formaţie cu tradiţii şi triplă deţinătoare a Cupei Moldovei, Tiligul Tiraspol (locul 7 în DN), care a cedat cu scorul de 1-2 în faţa echipei Politehnica Chişinău.      

După aceasta 3 ani la rând (!) în barajul de promovare se întâlneau două echipe din capitală, Politehnica şi Unisport-Auto. În 2003, victoria cu 2-0 a obținut-o Unisport-Auto (locul 3 în Divizia A). Peste un an istoria s-a repetat, doar scorul a fost altul, 2-1. În 2005 „studenţii” în sfârşit şi-au luat revanşa, învingând cu 4-0 (după prelungiri).

O nouă situaţie confuză s-a produs după sezonul 2007/08. Politehnica Chişinău (locul 11 în DN) n-a susţinut barajul de promovare-retrogradare, fiindu-i păstrat locul în prima divizie, deoarece echipele din Divizia A, Beşiktaş Chişinău şi Petrocub Sărata Galbenă nu au fost licenţiate de FMF. Ulterior, Politehnica s-a retras din Divizia Naţională, fuzionând cu Academia Chişinău. În 2008/09 echipa a evoluat sub titulatura Academia-UTM.

Iată că după 11 ani, conform regulamentului, ne aşteaptă o nouă confruntare la baraj, învingătoarea căreia va obţine dreptul să evolueze la anul în prima ligă valorică a fotbalului moldovenesc.

 

Legende la poze:

01. Burevestnik Bender, campioana RSS Moldoveneşti din 1949 şi câştigătoarea primului baraj din istoria fotbalului moldovenesc.

02. Unisport-Auto Chişinău, câştigătoarea barajului de promovare-retrogradare din 2003.

03. În 2005, Politehnica Chişinău a câştigat Cupa Sergiu Rădăuţanu şi şi-a luat revanşa în meciul de baraj în faţa echipei Unisport-Auto Chişinău.

Image
Image
Image